Semnal de alarmă pentru România. Pe primul loc în UE la „exportul” de startup-uri: 15% pleacă din țară, față de doar 3,3% media europeană și 8% în Bulgaria

Datele oficiale ale UE arată că 14,9% dintre startup-urile românești finanțate de fonduri de venture capital își mută sediul în afara țării, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. România este urmată la mare distanță de Bulgaria (8,8%) și Lituania (7,7%), în timp ce economii mai mature, precum Italia și Spania, au rate de relocare de doar 1% și, respectiv, 1,9%.

Per ansamblu, fenomenul relocării este relativ limitat la nivel european: între 3,3% și 4,3% dintre start-up-urile susținute de venture capital își mută operațiunile în alte țări. În cazul companiilor fără finanțare de tip VC, rata scade la doar 0,3%-0,5%, ceea ce sugerează că investitorii joacă un rol esențial în această decizie.

Cifrele provin dintr-un proiect de cercetare în curs de desfășurare care analizează amploarea, factorii determinanți și impactul relocării start-up-urilor, în cadrul căruia Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a analizat aproape 17.000 de startup-uri finanțate prin capital de risc și le-a comparat cu start-up-urile europene care nu au beneficiat de finanțare prin capital de risc.

SUA, principala destinație

Aproape trei sferturi (73%) dintre startup-urile europene care se relochează aleg Statele Unite, în special hub-uri precum Silicon Valley, zona Boston sau New York. Alte 7% se mută în Marea Britanie și 2% în Germania.

De asemenea, aproape jumătate pleacă în primii trei ani de la înființare.

Unul dintre motivele principale este presiunea investitorilor. Fondurile americane preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate în SUA, unde cadrul legal este familiar, iar oportunitățile de exit sunt mai numeroase.

Totuși, atât în SUA, cât și în Europa, aproximativ 50% dintre startup-uri nu supraviețuiesc primilor cinci ani. „Simplul fapt că unele companii se mută în SUA nu înseamnă că toate au succes acolo”, spune Michiel Scheffer, președintele European Innovation Council, citat de sciencebusiness.net.

Cu toate acestea, relocarea este o problemă care trebuie abordată de urgență, de exemplu, prin punerea în aplicare a regimului corporativ la nivelul UE, eliminarea barierelor din calea pieței unice și crearea unui ecosistem de fonduri mai mari care să investească dincolo de frontierele UE, a afirmat el.

Accesul la capital, principala problemă

Studiul indică faptul că lipsa finanțărilor mari și accesul dificil la piețe sunt principalele motive pentru relocare. De altfel, companiile susținute de venture capital sunt și cele mai expuse mutării, tocmai pentru că au ambiții de scalare rapidă.

În același timp, ecosistemele mai dezvoltate, precum cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să păstreze mai bine startup-urile în interiorul granițelor, inclusiv datorită accesului mai facil la fonduri și infrastructură.

Un alt factor îl reprezintă natura companiei. Sectoare precum serviciile IT și științele vieții înregistrează rate mai ridicate de relocare în comparație cu industria prelucrătoare sau startup-urile din domeniul tehnologiilor avansate, care necesită infrastructură și echipamente costisitoare.

Nu toate relocările sunt pierderi

Deși fenomenul este adesea perceput ca o pierdere pentru economiile locale, impactul nu este întotdeauna negativ. Doar aproximativ 3% dintre companiile relocate își închid complet operațiunile din țara de origine.

Majoritatea aleg o relocare parțială: mută sediul central în străinătate, dar păstrează echipe, operațiuni sau activități de cercetare în țara de origine.

Pentru start-up-urile cu potențial ridicat din țările mici ale UE, orientarea către piețele externe poate fi o necesitate. Pentru unele companii, relocarea le-ar putea permite să-și extindă activitatea în țările de origine, în condițiile în care, în caz contrar, ar fi ajuns în faliment din cauza lipsei de forță de muncă sau a finanțării, se mai arată în raport.

Cum poate Europa să oprească exodul

Autorii recomandă factorilor de decizie să sprijine start-up-urile în eforturile lor de extindere pe piețele externe, urmărind în același timp menținerea în Europa a activităților cu valoare adăugată ridicată, precum cercetarea și dezvoltarea.

„Întrebarea importantă nu este dacă o companie s-a mutat, ci câtă valoare, adică locuri de muncă, venituri, know-how, rămâne în Europa”, arată autorii studiului.

Raportul vine și cu o serie de recomandări pentru reducerea presiunii de relocare:

• îmbunătățirea accesului la finanțare, în special pentru runde mari de investiții (scale-up)
• dezvoltarea unor fonduri europene capabile să concureze cu cele din SUA
• eliminarea barierelor din piața unică europeană
• crearea unui regim corporativ unitar la nivelul UE
• stimularea achizițiilor și fuziunilor între companii europene pentru a crea mai multe oportunități de exit
• sprijinirea ecosistemelor locale de inovare, în special în țările din Europa Centrală și de Est

Analiștii mai spun că Europa ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe oferirea unui număr mai mare de opțiuni de ieșire, inclusiv prin fuziuni și achiziții realizate de marile companii europene. Raportul sugerează că piețele de achiziții mai competitive ar putea avea un impact pozitiv, în special pentru start-up-urile cu profil științific. Acesta menționează că Programul de parteneriat corporativ al EIC consolidează deja legăturile dintre marile companii și start-up-urile inovatoare.

European Innovation Council a început deja să implementeze unele măsuri, inclusiv programe dedicate țărilor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate și inițiative pentru conectarea start-up-urilor la piețe mai mature.

În paralel, Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, menit să susțină investiții mai mari decât cele disponibile în prezent.

Aproape 30% dintre unicornii europeni, startup-uri evaluate la peste 1 miliard de dolari, și-au mutat sediul în afara Europei în perioada 2008–2021, ceea ce confirmă tendința de migrare a companiilor cu cel mai mare potențial.