Fermierii români cultivă tot mai multe oleaginoase, dar industria de procesare rămâne în urmă. Exporturile s-au diminuat cu 30%

Cu producții ce ar urma să crească în urma cultivării unor suprafețe mai mari, industria locală de procesare a plantelor oleaginoase ar putea profita anul acesta agricol pe seama prețurilor atractive din piață generând, în consecință, marje mai bune.

Prognozele nu sunt însă așa optimiste, iar datele de export confirmă un declin de 30% față de anul comercial trecut, arată date USDA și ale Comisiei Europene analizate de Economica.

Astfel, dacă luăm în calcul făinurile de semințe oleaginoase (făină/șrot de rapiță, soia, respectiv floarea-soarelui), datele Comisiei Europene confirmă un declin de 30% a exporturilor în afara UE, în primele șapte luni ale acestui an comercial care a început în iulie 2025. Mai exact, România a livrat 1181.246 de tone de șroturi față de aproximativ 128.000 de tone cu un an în urmă. În schimb, exporturile de oleaginoase (neprocesate) au crescut cu 23,8%, până la aproximativ 366.300 de tone.

Pe tipuri de cultură, Departamentul pentru Agricultură a SUA (USDA) estimează că, la nivel european, volumele de procesare la soia în anul comercial 2026/27 vor scădea marginal, pe măsură ce marjele procesatorilor se reduc în raport cu alte semințe oleaginoase. Acești factori negativi vor fi parțial compensați de rolul esențial al boabelor de soia ca sursă de proteină în sectorul avicol aflat în expansiune al UE și ca sursă de lizină.

„Dintre principalii procesatori din UE, Țările de Jos, Italia și Franța anticipează creșteri marginale ale activității de procesare. Sunt așteptate scăderi ușoare în Portugalia și Grecia. Alte piețe, inclusiv Spania și Germania, sunt așteptate să rămână stabile”, se mai menționează în raportul USDA.

În acest an agricol, fermierii români ar putea planta soia pe aproximativ 135.000 de hectare, cu peste 7% mai mult decât anul anterior. Producția este estimată la 266.000 de tone, cu 61% peste nivelul foarte slab din anul anterior, de 165.000 de tone, arată estimări ale Comisiei Europene și ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA).

Creșterea suprafețelor cu rapiță nu se vede în producția de făină

Nici în cazul rapiței estimările nu indică vreo creștere a procesării, potrivit USDA.

„Producția de făină de rapiță din UE în anul de piață 2026/27 este prognozată să crească doar marginal comparativ cu anul de piață 2025/26, în linie cu volumele de procesare a rapiței care sunt în mare parte stabile. Producția rămâne concentrată în mai multe țări mari procesatoare, în special Germania, Franța, Polonia și România, cu volume suplimentare relevante produse în Cehia, Belgia și Luxemburg (Belux) și Danemarca. La nivelul UE, activitatea de procesare rămâne în mare parte neschimbată în Germania și Polonia, cu o mică creștere în Franța. O producție ușor mai redusă în unele state producătoare mai mici, inclusiv Bulgaria (unde disponibilitatea florii-soarelui este prognozată să se redreseze), compensează parțial creșterile din alte părți”, potrivit sursei citate.

Anul trecut, producția de făină de rapiță a crescut cu 4,4% reflectând disponibilitatea îmbunătățită a rapiței în urma redresării producției din UE. Norvegia reprezintă o piață deosebit de stabilă pentru șrotul de rapiță din UE, deoarece produsul este utilizat în furajele combinate pentru sectorul de acvacultură al țării. Cantități mai mici sunt direcționate, de asemenea, către Turcia, Maroc, Islanda și mai multe piețe din Balcani. Pe de altă parte, exporturile provin în general din Germania, Franța, Belux, Bulgaria, România, Letonia și Finlanda. De asemenea, în anul comercial 2025/2026, producția de ulei de rapiță din UE a crescut cu 4,4% comparativ cu anul de comercializare precedent.

Creșterea activității de procesare a fost deosebit de vizibilă în principalele țări procesatoare, precum Germania, Franța, România și Țările de Jos.

În România, suprafața cultivată cu rapiță continuă să se extindă, pe măsură ce fermierii se orientează către culturile de toamnă. Din estimările USDA, însămânțările sunt estimate la aproximativ 1,05 milioane de hectare pentru recolta din anul de piață 2026/27.

Presupunând randamente medii, producția ar putea crește în continuare și ar putea atinge un nou nivel record. România rămâne, de asemenea, un exportator important de rapiță în cadrul UE.

Ungaria și România, cele mai mari creșteri în industria de procesare de floarea-soarelui

Cât despre uleiul și șrotul de floarea-soarelui, USDA anticipează că „cele mai mari creșteri ale procesării sunt prognozate pentru Ungaria și România, urmate de Franța, Spania, Portugalia și Bulgaria”.

Procesarea în  2026/27 va crește cu 9,5% față de anul precedent, datorită producției interne îmbunătățite și a cererii.  Marjele  vor continua să fie atractive  susținute de cererea sporită de ulei de floarea-soarelui pe piața UE. Importurile vor scădea cu 25%  la sută față de anul precedent, datorită producției mai mari și capacității de procesare excedentare din Ucraina, care stimulează procesarea internă în detrimentul exportului de semințe.

Deși mai scăzută, piața UE necesită în continuare unele importuri pentru a completa oferta locală și pentru a ajuta la refacerea stocurilor finale de la nivelul minim record din MY 2025/26. Este probabil ca importurile să provină în continuare din Republica Moldova, urmată de Serbia și Argentina. Importurile de semințe de floarea-soarelui ar putea beneficia de un avantaj față de soia după 2026, deoarece nu fac obiectul EUDR (Regulamentul UE privind defrișările) și nu se vor confrunta cu costuri de conformitate.