Lege nouă pentru falimentul personal în România. Ce schimbări vrea Guvernul Bolojan pentru insolvenţa persoanelor fizice (proiect)

„Există situaţii obiective şi neprevăzute în care datoriile scapă de sub control. În astfel de cazuri, oamenii au nevoie de o şansă să îşi revină, iar statul trebuie să ofere soluţii corecte, nu uşi închise sau blocaje administrative. De aceea, am pus în transparenţă un proiect de lege care îmbunătăţeşte procedura de insolvenţă a persoanelor fizice şi o face mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”, a scris joi ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, prin proiect se propune reducerea pragului de acces de la 15 la 10 salarii minime, „astfel încât mai mulţi oameni aflaţi în dificultate reală să poată intra în această procedură”, scrie Agerpres.

„Protejăm locuinţa familiei, dacă este singura şi respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoşi din propria casă. În acelaşi timp, le oferim acces şi celor care îşi pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp şi de un plan clar de rambursare. În felul acesta, procedura devine funcţională, datoriile devin gestionabile, iar oamenii au o şansă corectă să îşi revină, fără să piardă tot ce au. Nu vorbim despre a scăpa de obligaţii, ci despre a le face gestionabile şi a asigura un sistem care îi ajută pe cei de bună-credinţă să meargă mai departe”, a menţionat Irineu Darău.

El a precizat că proiectul se află în etapa de avizare şi consultare publică, după care va ajunge pe masa Guvernului.

Citeşte şi

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) preciza, pe 30 martie, că persoanele fizice aflate în dificultate financiară pot apela la procedura de insolvenţă reglementată de Legea nr. 151/2015, care oferă posibilitatea restructurării sau ştergerii datoriilor şi suspendării executărilor silite.

Pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, debitorii persoane fizice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: notificarea prealabilă a creditorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de depunerea cererii; prezentarea dovezilor privind veniturile sau lipsa acestora, precum şi a situaţiei profesionale; anexarea documentelor care atestă veniturile realizate în ultimii 3 ani şi estimările pentru următorii 3 ani.

Totodată, persoanele fizice trebuie să depună documentele fiscale, cazierul judiciar şi fiscal, precum şi raportul de la Biroul de Credit. De asemenea, are nevoie de prezentarea unei propuneri de plan de rambursare (acolo unde este cazul), iar în anumite situaţii, anexarea extrasului din Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale.

Conform sursei citate, Legea 151/2015 reglementează trei tipuri de proceduri de insolvenţă.

Una dintre acestea este „Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor”, care se adresează debitorilor ale căror datorii sunt egale sau depăşesc 15 salarii minime brute pe economie (60.750 lei). „Aceasta presupune achitarea a cel puţin jumătate din datorii, pe o perioadă de maximum 60 de luni, în baza unui plan aprobat de creditori. Printre beneficii se numără suspendarea executărilor silite şi a dobânzilor, precum şi posibilitatea ştergerii parţiale a datoriilor la finalul procedurii”, se menţionează în comunicat.

Pe listă se mai află „Procedura simplificată de insolvenţă”, care este destinată pensionarilor sau persoanelor cu capacitate de muncă redusă, ale căror datorii nu depăşesc 10 salarii minime brute (40.500 lei) şi care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile. „După o perioadă de supraveghere de 3 ani, debitorii pot beneficia de ştergerea integrală a datoriilor”, se mai arată în document.

Conform sursei citate, mai există „Procedura judiciară prin lichidare de active”, care se aplică debitorilor cu datorii de peste 60.750 lei, care nu pot acoperi cel puţin jumătate din acestea în 5 ani.