Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani ale României a ajuns la 7,10% și tinde să crească. Piața reacționează la incertitudinea politică

Pe 16 aprilie 2026, Bloomberg arăta: criza politică declanșată de PSD a urcat dobânda României pe 10 ani la 6,95%, cu 13 puncte de bază într-o singură zi. România a ajuns cea mai scumpă din regiune.

În luna februarie a acestui an, după ce CCR a validat reforma inițiată de Ilie Bolojan, dobânda coborâse la aproximativ 6,4%, minimul ultimilor doi ani.

Astăzi, dobânda la titlurile pe 10 ani a crescut la 7,10%, în creștere cu 15 puncte de bază față de nivelul din ziua precedentă.

O diferență de dobândă la împrumuturi de 0,5 puncte procentuale aduce la o datorie publică de aproximativ 1.000 de miliarde de lei 5 miliarde de lei în plus pe an la dobânzi.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Astfel, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Practic, fiecare român va achita, teoretic, peste 2.100 de euro în 2026 pentru datoria făcută de stat. Cele mai mari presiuni de rambursare și plată a dobânzilor sunt așteptate în aprilie și iunie 2026.

Această sumă uriașă de 60 miliarde lei este necesară doar pentru serviciul datoriei, nu pentru rambursarea principalului, care însumează alte zeci de miliarde de euro. Dobânzile au crescut și ca urmare a majorării datoriei publice, dar și din cauza refinanțării unor datorii mai vechi la dobânzi ridicate.

Majorarea dobânzilor în această perioadă va conduce la creșterea poverii pentru achitarea datoriei publice. Această creștere a cheltuielilor cu dobânzile limitează spațiul fiscal pentru alte investiții necesare în infrastructură, sănătate sau educație.

Ultima analiză Erste Bank, de azi dimineață, arată că ”În România, incertitudinea politică a crescut din nou pe fondul știrilor că cel mai mare partid din coaliția de guvernare din România este gata să își retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să îi ceară demisia. Rămânerea în coaliție este condiționată de schimbarea postului de prim-ministru.

Randamentele românești pe 10 ani se mențin aproape de 6,8%, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel din regiune. Spread-ul față de randamentele pe termen lung din Ungaria s-a lărgit vizibil în ultima săptămână, pe măsură ce piața obligațiunilor din Ungaria beneficiază de schimbarea  guvernamentală preconizată și de schimbarea de politică (inclusiv adoptarea monedei euro)”.

Totuși, majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est au realizat deja peste un sfert din emisiunile planificate pentru întregul an, în ciuda unei serii de licitații anulate pe unele piețe, precum România și Polonia. Mai multe agenții de gestionare a datoriei au redus volumul titlurilor oferite, în încercarea de a limita presiunea ascendentă asupra randamentelor într-o perioadă de tensiuni pe piața globală a obligațiunilor.

Erste Bank arată că multe țări și-au refăcut rezervele de lichidități. Deși aceste rezerve fluctuează, cele mai recente cifre au fost, în majoritatea cazurilor, apropiate de noile medii post-pandemice, iar în cazul României chiar aproape de cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul pandemiei.

Acest lucru a oferit agenției de gestionare a datoriei din România o marjă de manevră mai mare, permițându-i să fie mai selectivă cu emisiunile în perioada recentă de tensiune de pe piețele globale de obligațiuni. Practic, România are acum cel mai mare buffer din ultimii ani.