Obiectiv ratat: UE nu ajunge la 80% competențe digitale până în 2030. România, cel mai afectat stat

Datele arată că, în medie, doar 55,6% din populația UE cu vârsta între 16 și 74 de ani deține în prezent competențe digitale de bază, în timp ce aproape 90% dintre locurile de muncă necesită cel puțin un nivel minim de abilități digitale, potrivit visualcapitalist. Diferența dintre cerințele economiei și nivelul real de pregătire al populației devine astfel o vulnerabilitate majoră pentru competitivitatea regiunii.

Progresul este profund inegal între statele membre. În timp ce țări precum Țările de Jos și Finlanda se apropie sau chiar depășesc pragul de 80%, fiind urmate de Irlanda și Danemarca, alte state rămân mult în urmă. Ca de obicei, România și Bulgaria se situează la coada clasamentului, cu mai puțin de jumătate din populație având competențe digitale de bază (în România procentul era de 27,7% în 2025, iar în Bulgaria de 35,5%).

Mai mult, evoluția nu este liniară. Zece state membre au înregistrat scăderi ale nivelului de competențe digitale între 2022 și 2025, inclusiv Letonia, Slovacia sau Slovenia. Această inversare de trend marchează o ruptură față de progresul constant din anii anteriori și semnalează o problemă structurală la nivelul politicilor de educație și digitalizare.

Pe de altă parte, există și exemple de accelerare. Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere, de 9,8 puncte procentuale, urmată de Cehia și Belgia.

Între 2022 și 2025, media europeană a crescut de la 53,9% la 55,6%, însă ritmul este insuficient. Pentru a atinge ținta de 80% până în 2030, Uniunea ar trebui să accelereze progresul de aproape nouă ori față de ritmul actual.

România, de exemplu, a stagnat: de la 27,8% în 2022 la 27,7% în 2025, o scădere marginală de 0,09 puncte procentuale. Bulgaria, deși pornește de la un nivel scăzut, recuperează mai rapid, crescând de la 31,2% la 35,5%. În schimb, alte state din regiune, precum Polonia sau Italia, înregistrează creșteri moderate, în timp ce țări precum Letonia (-5,46 puncte) sau Slovacia (-3,87 puncte) sunt în recul semnificativ.

Miza este una economică și socială majoră. Competențele digitale nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru accesul la piața muncii, servicii publice și educație. În lipsa unei accelerări consistente, există riscul accentuării decalajelor între statele membre și chiar în interiorul acestora.

Pentru România, situația este cu atât mai critică. Nivelul scăzut și stagnarea din ultimii ani indică nu doar o întârziere față de media UE, ci și riscul de a pierde oportunități economice într-o economie din ce în ce mai digitalizată. În lipsa unor investiții accelerate în educație digitală și formare continuă, decalajul față de statele vestice ar putea continua să se adâncească.