China continuă expansiunea teritorială. Merge mai departe cu insule artificiale, construcţii pe insule pe care le consideră parte a teritoriului său

Chinezii au construit deja insule artificiale, piste de aviaţie şi instalaţii militare în Marea Chinei de Sud, în zone revendicate şi de alte ţări, scrie Agerpres.

Insulele reprezintă o frontieră strategică şi sunt esenţiale pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, arată un articol din Cotidianul Poporului, ziar de partid. Textul este atribuit conducerii de partid (Partidul Comunist Chinez – n.r.) din ministerul resurselor naturale.

„Ţări mari din întreaga lume fac eforturi pentru reorientarea dezvoltării către ocean”, consemnează articolul, fără a numi astfel de state.

Autorii cer eforturi mai mari pentru protecţia insulelor revendicate de China, prin dezvoltarea infrastructurii, a conectivităţii şi posibilităţilor de acces.

Încă din 2012, când preşedintele Xi Jinping a preluat conducerea la Beijing, China investeşte miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, urmărind să devină „o mare putere maritimă”, menţionează Reuters.

În septembrie anul trecut, chinezii şi-au afirmat pretenţiile teritoriale declarând rezervaţie naturală Atolul Scarborough, revendicat şi de Filipine.

Gregory Poling, membru al grupului de reflecţie CSIS, citat de Reuters, a explicat că „instalaţiile din bazele de pe insulele artificiale permit vaselor autorităţilor judiciare, marinei militare şi miliţiei chineze să patruleze tot anul apele vecinilor până la 1000 de mile marine de coasta Chinei”.

Prezenţa chineză nu l-a împiedicat însă pe un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei – un eveniment neobişnuit, remarcă Reuters. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioanele de transport militare, iar în 2023 s-a deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4000 de tone.

China revendică integral Taiwanul independent de facto, notează Reuters.

Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA şi alte ţări partenere au început exerciţii militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinaţional în faţa Chinei, într-o regiune prin care se transportă anual mărfuri în valoare de peste 3000 de miliarde de dolari.

Poling, care conduce programul pentru sud-estul Asiei al CSIS, a apreciat că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”. „Nu a reuşit să oprească nici un singur proiect energetic, de reaprovizionare şi nicio misiune de construcţie sau altele similare în sud-estul Asiei, de cel puţin patru ani”, a observat el.