Atac cibernetic extins asupra aplicației Signal în Germania. Printre ținte se numără politicieni, jurnaliști, diplomați și militari

Parchetul federal german a declarat că desfăşoară o anchetă pentru „suspiciuni de spionaj” încă din februarie.

Rusia este considerată suspectul nr.1, în timp ce Berlinul, principalul furnizor de ajutor militar pentru Kiev, acuză Moscova că desfăşoară de ani de zile o campanie de atacuri cibernetice, de spionaj şi sabotaje împotriva Germaniei, ceea ce Kremlinul evident dezminte.

„Amploarea recentului atac cibernetic împotriva aplicaţiei Signal, atât cât se ştie în această etapă, este extrem de îngrijorătoare. La ora actuală, nimeni nu poate spune cu certitudine că integritatea comunicaţiilor deputaţilor este în continuare garantată”, a declarat Konstantin von Notz, parlamentar din partea Verzilor în Bundestag (camera inferioară) şi expert în probleme de securitate naţională.

„Este imperativ să se obţină rapid certitudinea cu privire la cine a fost afectat, în special datele care au fost efectiv compromise”, afirmă el într-un e-mail trimis AFP.

Spargerea mesageriei Signal s-a făcut prin „phishing”, un tip de infracţiune cibernetică în care atacatorii se dau drept o organizaţie sau o persoana de încredere pentru a obţine sau pentru a-l determina pe destinatar să dezvăluie date cu caracter personal, să dea clic pe un link corupt sau să-şi furnizeze parola.

Jurnalişti, diplomaţi şi militari din Germania au fost de asemenea vizaţi de acest atac cibernetic, însă guvernul condus de cancelarul conservator Friedrich Merz a refuzat până în prezent să ofere informaţii cu privire la amploarea problemei.

Două partide, social-democraţii, aflaţi la putere la Berlin împreună cu conservatorii, şi Die Linke (de extrema stângă), în opoziţie, au recunoscut că „câţiva” dintre membrii lor au fost vizaţi de acest atac.

„Trebuie să ne aşteptăm ca numărul real al persoanelor afectate să continue să crească în următoarele zile”, a avertizat Von Notz, cerând serviciilor de informaţii şi poliţiei să „sporească sensibilizarea publicului”.

Făcând apel la o anchetă „extrem de riguroasă”, acesta nu a spus în ce măsură partidul său este afectat de acest atac cibernetic.

Întrebaţi într-o conferinţă de presă cu privire la atacul cibernetic şi implicaţiile sale, purtători de cuvânt al guvernului au răspuns în termeni vagi.

Astfel, o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne german a declarat că atacul cibernetic a început în februarie, este „încă în desfăşurare” şi „probabil este efectuat de un actor statal”. Un avertisment în acest sens a fost transmis la 6 februarie, apoi un al doilea, în 17 aprilie.

Acest atac, a recunoscut ea, vizează „politicieni, armata, corpul diplomatic şi jurnalişti de investigaţie”.

Scandalul a luat amploare începând de miercuri, când săptămânalul Der Spiegel, citând surse anonime, a dezvăluit că preşedinta Bundestagului, Julia Klockner, personalitate marcantă a conservatorilor, a fost victima unui astfel de atac phishing.

Klockner este membră a comitetului executiv al CDU (Uniunea Creştin-Democrată), ai cărui membri – inclusiv Friedrich Merz – comunică într-un grup de discuţii în Signal, precizează Der Spiegel.

Un purtător de cuvânt al cancelariei germane, Sebastian Hille, a declarat presei vineri că „comunicaţiile guvernului federal, ale cancelarului federal şi miniştrilor federali sunt securizate”.

Von Notz consideră totuşi că trebuie de „reamintit” guvernului „necesitatea unei consolidări urgente a securităţii informatice în Germania”, reproşându-i „lipsuri, din păcate, masive”, întrucât o reformă constituţională destinată să consolideze serviciile de securitate germane trenează de luni de zile.

Guvernul german nu a acuzat oficial Rusia de atacul cibernetic în curs, dar, potrivit preşedintelui comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului, Marc Henrichmann, aceasta ar fi chiar autoarea.

„Recenta tentativă de phishing lansată din Rusia împotriva unor politicieni şi jurnalişti germani este un semnal de alarmă pentru noi toţi”, a declarat el într-un e-mail trimis AFP.

Moscova a fost acuzată de numeroase atacuri cibernetice în mai multe ţări occidentale. Oficiali germani au fost vizaţi în mod regulat, cum s-a întâmplat în 2015, când au fost afectate computerele din Bundestag şi serviciile cancelarului Angela Merkel.