Veşti bune pentru şoferi: Era petrolului ieftin va continua, preţul de 100 de dolari barilul ar putea fi doar o amintire

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu este în interesul producătorilor din OPEC (Organizaţia Ţărilor Producătoare de Petrol, cartelul care asigură circa o treime din necesarul global de ţiţei-n.red.) să reducă producţia, indiferent de preţ” a spus Ali al-Naimi, ministrul saudit al petrolului, într-un interviu socotit de „Financial Times” drept „neobişnuit de sincer”. Oficialul, considerat printre cele mai influente figuri ale industriei energetice mondiale, a exclus orice scădere a producţiei, care ar avea darul să împingă preţurile în sus. „Chiar dacă va va fi 20,40,50 sau 60 de dolari, nu se pune problema unei reduceri a producţiei” a spus sauditul.

Ali al-Naimi nu s-a ferit să ofere o perspectivă sumbră, pe termen cel puţin mediu, pentru industria petrolieră globală: Pragul de 100 de dolari pe barilul de petrol ar putea să nu fie atins prea curând, poate chiar niciodată.

„Dacă Arabia Saudită începe să reducă producţia, preţurile vor începe să crească, iar ruşii, brazilienii şi producătorii americani de petrol de şist vor începe să ia din cota noastră” a spus ministrul saudit.

Explicaţia este simplă, şi ţine de costuri: chiar şi un preţ mic convine saudiţilor, şi este preferabil unui preţ mai mare care ar determina apariţia concurenţei altor producători ce ar putea „muşca” din cota globală de piaţă a Arabiei Saudite. Costul de producţie în această ţară este cuprins între 4 şi 5 dolari pe baril. Pentru extracţia petrolului de şist american, costul este de circa 80 de dolari pe baril. Este evident că o creştere de preţ ar face rentabil din nou atât petrolul de şist, cât şi forajele la mare adâncime dar şi exploatarea ţiţeiului din zona arctică, mult mai costisitoare în raport cu ţiţeiul din zona arabă.

Din luna iunie până în prezent, preţul ţiţeiului s-a înjumătăţit. Cursul ţiţeiului Brent, de referinţă pentru Europa Occidentală, a coborât de la 113 de dolari la 60, nivel care nu a mai fost întâlnit de la criza financiară globală din 2009. Dincolo de speculaţiile politice, analiştii spun că de vină ar fi excesul de ofertă comparativ cu cererea, generat mai ales de extracţia de ţiţei din surse neconvenţionale.

Arabia Saudită este cel mai mare producător de petrol din lume, cu circa 11,7 milioane de barili pe zi. În top urmează Statele Unite, cu aproximativ 11 milioane, şi Rusia, cu 10 milioane.

Scăderea cotaţiilor petroliere se vede direct în preţurile la pompă ale carburanţilor. După ce mai mulţi ani şoferii, inclusiv cei din România, au asistat la creşteri de preţuri, acum au parte de ieftiniri. În România, de exemplu, la una dintre cele mai cea mai ieftine staţii din ţară operată de liderul pieţei OMV Petrom, în oraşul Buhuşi, benzina a ajuns să coste 4,98 lei pe litru, iar motorina 5,18 lei pe litru, după mai multe ieftiniri successive generate de prăbuşirea cotaţiilor la ţiţei. Preţuri mai mici de 5 lei la benzină pot fi găsite şi în alte staţii din Moldova, în Bacău sau Focşani.

Ieftinirile sunt ponderate totuşi de ponderea fiscalităţii în preţul de la pompă al carburanţilor: în România, taxele au ajuns să reprezinte până la 57% din preţul de la pompă.