CAB a judecat în regim accelerat dosarul în care ICCJ a dat în judecată Guvernul pentru plata către magistrații a drepturilor salariale resnatante. Sențința obligă Executivul să achite tot

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti pe 30 martie şi soluţionată marţi de judecătoarea Ramona Buşu la primul termen al procesului, în condiţiile în care, de regulă, procesele în contencios durează luni de zile sau chiar ani.

CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii”, este soluţia dată de CAB.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

Decizia de a acţiona în instanţă vine după ce Lia Savonea a depus o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile îndreptate împotriva magistraţilor, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.