„Acest lucru este important deoarece angajamentele României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, a apreciat acesta.
Potrivit agenţiei de evaluare financiară, avertismentele S&P Global privind retrogradarea ratingurilor de credit ale României şi Ungariei reflectă riscurile fiscale cu care se confruntă cele două ţări emergente europene.
Riscurile fiscale sunt de ani de zile riscurile cheie pentru ratingurile suverane din CEE (Europa Centrală şi de Est), a explicat Karen Vartapetov.
Impactul stagflaţiei în urma şocului global al preţului energiei, împreună cu măsurile de sprijin legate de energie vor spori probabil presiunile asupra situaţiilor bugetare, deja suprasolicitate de cheltuielile mari din domeniul apărării şi transferurile sociale generoase, a adăugat el.
„Perspectivele noastre negative atribuite României şi Ungariei şi recenta retrogradare a ratingului de credit al Slovaciei reflectă clar aceste riscuri”, a declarat Vartapetov.
În aprilie, agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată fiind una „negativă”, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii n.r.).
Parlamentul a adoptat marţi moţiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii PSD, AUR şi PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan. S-au înregistrat 281 de voturi „pentru”, patru voturi împotrivă, iar trei voturi au fost anulate.