Sindicatul din Aparatul de Lucru al Guvernului intră în grevă japoneză începând de luni, în semn de protest față de vicepremirul Oana Gheorghiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajaţii din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultaţi, dispreţuiţi sau transformaţi în ţintă politică atunci când cer transparenţă, integritate şi răspundere publică”, se afirmă într-un comunicat de presă transmis sâmbătă de reprezentanţii sindicatului.

Aceştia consideră declaraţia vicepremierului la adresa sindicatului „nu îi face cinste” şi „este o încercare zeflemitoare şi comodă de a muta discuţia de la fondul problemei”, arătând că în loc ca oficialul guvernamental să răspundă la întrebările de integritate, „a ales zeflemeaua, atacul şi victimizarea”.

SAALG aminteşte, în comunicat, că a criticat public, dur şi repetat, indiferent de partidul aflat la putere, iar „doamna Gheorghiu nu are în faţă un instrument politic, ci o organizaţie sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniştri şi orice demnitar care a folosit funcţia publică împotriva standardelor de integritate, transparenţă şi respect faţă de administraţie”.

Totodată, sindicaliştii îi transmit vicepremierului Gheorghiu că ea este „cea care ocupă o funcţie politică, într-un Guvern politic, susţinută politic şi apărată politic, inclusiv de premier”.

„SAALG a criticat public, dur şi repetat, inclusiv guvernarea Marcel Ciolacu. În mai 2024, SAALG a cerut public o întâlnire faţă în faţă cu premierul Ciolacu şi a denunţat situaţia salarială din Aparatul de lucru al Guvernului, inclusiv cazul unei colege care plecase în privat după ce avea 3.215 lei net la stat. În ianuarie 2025, SAALG a criticat frontal declaraţiile lui Marcel Ciolacu despre funcţionarii publici, arătând că premierul ‘a ales să arunce funcţionarii publici sub autobuzul retoricii populiste’, că afirmaţiile sale au fost profund ofensatoare şi că problemele bugetare nu sunt cauzate de funcţionarii publici, ci de deciziile greşite şi politizarea structurilor guvernamentale. În 2025, SAALG a criticat intenţiile de restructurare anunţate de Marcel Ciolacu şi a avertizat că acestea nu pot fi impuse unilateral, calificând încercarea de delegitimare a protestelor drept o abatere de la problemele reale ale administraţiei”, se menţionează în document.

Sindicatul subliniază că „vulnerabilităţile de integritate” ale vicepremierului au mai fost semnalate şi anterior.

„SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numeşte şefi de instituţii. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR şi STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mişcare instituţii ale statului în jurul unui operator economic. SAALG taxează aceşti ‘supravieţuitori’ care mişună şi poluează administraţia publică. Vulnerabilităţile de integritate ale doamnei Gheorghiu nu sunt semnalate pentru prima dată de SAALG. Chiar fosta sa colegă şi cofondatoare a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcţia de vicepremier a pus asociaţia într-o situaţie vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări şi că unii donatori s-au retras. Aşadar, dacă orice critică la adresa doamnei Oana-Clara Gheorghiu devine automat ‘instrument politic’, atunci înseamnă că şi fosta sa colegă de la Dăruieşte Viaţă este instrument politic? Şi sponsorii care pun întrebări sunt instrumente politice? Şi donatorii care se retrag sunt instrumente politice?”, se afirmă în comunicat.

Reprezentanţii sindicatului mai adaugă că vicepremierul Gheorghiu nu trebuie să explice public ce crede despre SAALG, ci să răspundă întrebărilor cu privire la relaţia sa cu grupul Schwarz.

SAALG a transmis, vineri, o adresă oficială către vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, prin care îi solicită demisia de onoare.

SAALG a motivat solicitarea demisiei prin faptul că explicaţiile publice formulate de vicepremierul Gheorghiu în legătură cu demersurile instituţionale privind grupul privat Schwarz Digits nu lămuresc, ci dimpotrivă, accentuează problema de fond: „utilizarea autorităţii funcţiei guvernamentale în raport cu un operator economic privat, într-un domeniu strategic al statului român, respectiv digitalizarea, cloudul, infrastructura digitală şi securitatea cibernetică”.