Ajutor pentru fermierii loviţi de explozia preţurilor la îngrășăminte. UE va anunţa măsuri de sprijin

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru a pune presiune, organizaţiile fermierilor au planificat un miting în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, unde se aşteaptă ca executivul comunitar să îşi dezvăluie planul de acţiune, scrie Agerpres.

„Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrăşămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu numai în ceea ce priveşte costurile, ci şi cu privire la disponibilitatea reală a acestora”, avertizează Copa-Cogeca, organismul care reprezintă principalele sindicate agricole europene.

Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, 30% din îngrăşămintele din lume tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz.

De la sfârşitul lunii februarie, preţurile îngrăşămintelor au crescut vertiginos în Europa. Îngrăşămintele pe bază de azot costă acum în jur de 500 de euro pe tonă, faţă de aproximativ 380 de euro iarna trecută. La aceasta se adaugă costul tot mai mare al motorinei pentru tractoare, care a determinat multe ţări să îşi deschidă portofelele pentru a limita factura.

Comisia Europeană, care promisese măsuri de sprijinire a fermierilor încă înainte de izbucnirea războiului, este supusă acum la o presiune considerabilă.

Războiul a „creat o conştientizare a naturii strategice a sectorului îngrăşămintelor”. Planul de acţiune european a „făcut un pas înainte în ceea ce priveşte importanţa politică”, subliniază Tiffanie Stephani de la Yara, unul dintre cei mai mari producători de îngrăşăminte din Europa.

Pe termen scurt, Bruxelles-ul va apela la „rezerva agricolă”, fonduri europene destinate situaţiilor de criză, pentru a oferi ajutor sectorului. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt prevăzuţi pentru acest capitol în 2026.

Situaţia este deosebit de dificilă pentru cultivatorii de cereale. Mari consumatori de îngrăşăminte, aceştia înregistrează pierderi de trei ani din cauza efectului combinat al unei recolte catastrofale de grâu în 2024 şi al unui 2025 deja marcat de îngrăşăminte foarte scumpe şi preţuri la grâu sub 200 de euro pe tonă în Franţa, confruntându-se cu o concurenţă internaţională sporită.

Dincolo de criza imediată, Uniunea Europeană, care importă 60% din îngrăşămintele pe care le consumă, promite să ia măsuri pe termen lung cu două priorităţi cheie: diversificarea aprovizionării şi creşterea producţiei europene. De asemenea, Bruxelles-ul ar putea relaxa regulile privind nitraţii pentru a permite fermierilor să utilizeze mai mult digestat, reziduuri provenite din metanizarea deşeurilor organice utilizate ca alternative la îngrăşămintele chimice. Însă această relaxare îngrijorează organizaţiile de mediu, care se tem de poluarea apei.

În pofida apelurilor venite din partea mai multor ţări, inclusiv a Franţei, şi a fermierilor, Comisia Europeană nu intenţionează însă să suspende mecanismul său de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) pentru îngrăşăminte, în vigoare de la 1 ianuarie, pentru a decarboniza sectorul şi a sprijini producătorii europeni.

În această privinţă, Comisia „a luat deja măsuri pentru a ajuta fermierii”, insistă un purtător de cuvânt, cu o eliminare temporară a taxelor vamale pentru îngrăşăminte, excluzându-le pe cele din Rusia şi Belarus, şi o ajustare a taxei pe carbon pentru a „atenua semnificativ impactul acesteia”.

În plus, Uniunea Europeană nu va inversa nici creşterea treptată a taxelor la îngrăşămintele provenite din Rusia şi Belarus, pe care Bruxelles-ul ar dori să o elimine complet pentru a priva Moscova de resursele care finanţează războiul din Ucraina.

Confruntată cu dependenţa persistentă a Europei de importuri, una dintre principalele provocări este dezvoltarea de îngrăşăminte alternative, cu emisii reduse de carbon. Până în prezent, această ambiţie a fost împiedicată de costuri de producţie adesea foarte mari, în special din cauza preţurilor la energie. Mai multe proiecte au fost abandonate, inclusiv o iniţiativă din Austria denumită „Green Ammonia Linz”.