Ţinta României pentru decarbonizare – Anul 2035 este mult mai fezabil în a ne atinge angajamentele stabilite pentru 2030 (secretar de stat la Ministerul Energiei)

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Criza actuală şi cele care vor urma vor confirma, cel puţin aceasta este convingerea mea, o parte dintre tendinţele de decarbonizare prin îndepărtarea de combustibilii fosili care nu se află sub controlul sau în responsabilitatea statelor-membre, cel puţin atunci când vorbim despre Uniunea Europeană. Totuşi, acest lucru necesită investiţii masive. Suntem una dintre cele mai slabe ţări în ceea ce priveşte adoptarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor”, a explicat secretarul de stat.

„An de an înregistrăm o creştere a numărului de vehicule second-hand, o creştere a consumului de motorină şi benzină, iar singurul mod în care luptăm împotriva acestui fenomen sunt biocombustibilii. Aceştia însă nu acoperă angajamentele României în ceea ce priveşte ţinta pentru 2030, care, dacă mă uit la succesiunea de crize şi la modul în care guvernele au alocat bani pentru a susţine acest proces din fonduri publice, nu este cu adevărat realizabilă. Cred că 2035 este mult mai fezabil decât 2030 pentru atingerea angajamentelor actuale stabilite pentru 2030”, a spus Elisei.

Acesta a menţionat, totodată, că statul român a luat în considerare ideea de a susţine producţia de biocombustibili de a doua generaţie, scrie Agerpres.

„Statul a luat în considerare, prin Ministerul Energiei, să susţină producţia de biocombustibili de a doua generaţie, în sensul bioetanolului, precum şi a combustibilului sustenabil pentru aviaţie (SAF), împreună cu HVO (Hydrotreated Vegetable Oil, n.r.). Acestea ar fi produse local, din materii prime disponibile în mare parte la nivel local, şi s-ar încadra atât în securitatea energetică, cât şi în reducerea dependenţei de petrol şi derivatele sale. Am discutat despre schemele de sprijin. Singura sursă de finanţare pe care o vedem în acest moment este Fondul de Modernizare. Ne angajăm activ şi la nivel guvernamental pentru a poziţiona nevoile Ministerului Energiei în cadrul următorului cadru financiar multianual 2027-2034, astfel încât să se poată stimula această reducere a consumului de combustibili fosili în transport. Pe lângă acestea, există, desigur, adoptarea vehiculelor electrice, dezvoltarea infrastructurii şi alte măsuri complementare. Dacă mă uit, însă, la tabloul general, singura diferenţă reală, singurul impact real în ceea ce priveşte angajamentele ar fi decarbonizarea efectivă a flotei pe care o avem astăzi pe drumuri”, este de părere oficialul de la Energie.

În viziunea secretarului de stat, autorităţile trebuie să se aşeze la masă şi să contureze o strategie privind Captarea şi Stocarea Carbonului (CCS), „care să ţină cont şi de aspectul temporal”.

„Câteva cuvinte şi despre CCS… Înţelegem că există un proiect care a fost acceptat pentru finanţare prin Fondul pentru Inovare. L-am susţinut. Susţinem orice alt proiect care implică beneficiari din industriile greu de decarbonizat – o fabrică de ciment sau o companie din aşa-numitele hard-to-abate industries (industrii greu de decarbonizat, n.r). Dar în momentul de faţă văd nevoia ca toate autorităţile să se aşeze din nou la masă şi să contureze un fel de strategie privind CCS, care să ţină cont şi de aspectul temporal. Ţinta actuală pentru 2030 şi îndrăznesc să spun că nu este realizabilă. Trebuie să ne uităm şi să discutăm cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte cota României de milioane de tone care trebuie stocate. Aş spune că offshore-ul este mai potrivit pentru CCS decât perspectiva onshore actuală, deoarece ne aşteptăm la multe provocări legate de acceptarea publică şi de infrastructură. Timpul necesar pentru dezvoltarea acestui tip de proiect este de cel puţin şase-şapte ani. În prezent avem un contract de finanţare, dar despre CCS vom vorbi, aş spune, peste şase-şapte, poate zece ani de acum înainte, deoarece sunt proiecte foarte complexe. Ceea ce poate face Ministerul Energiei pentru proiectul actual este să permită infrastructurii să funcţioneze şi să deservească transportul CO2‚‚ în orice formă, gaze sau lichid, şi să pună în aplicare cadrul de reglementare necesar pentru a permite părţilor interesate să investească cu adevărat”, a explicat Sorin Elisei.

Ziarul Financiar & ING Bank Romania organizează, miercuri, conferinţa „Energy Forward Romania: Rolul captării şi stocării carbonului (CCS) şi al combustibililor sustenabili în tranziţia energetică – de la strategie la implementare”.