Apicultorii români solicită introducerea obligativității etichetării mierii cu țara de origine și procentul fiecărui amestec

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reprezentanţii apicultorilor propun, totodată, reducerea TVA pentru zahărul folosit ca hrană suplimentară pentru albine şi diminuarea taxelor pentru mijloacele de transport utilizate în pastoral, în contextul creşterii costurilor şi al dificultăţilor din sector.

„Avem trei propuneri, una legislativă, care prevede etichetarea mierii. Să ne aliniem legislaţiei europene privind ţara de origine şi procentul de amestec din miere, cu toate că România încă din 2020 a avut în Legea apiculturii această prevedere, dar datorită faptului că legile UE erau mai presus decât ale noastre, nu s-a respectat. Acum vor trebui trecute ţara de origine şi procentul, dacă există amestec. Va trebui aprobată această iniţiativă până la sfârşitul lunii iunie, pentru că trebuie să ne aliniem la legislaţia europeană”, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, preşedintele ACA, Răzvan Coman.

În plus, apicultorii solicită reducerea TVA pentru zahărul utilizat la hrănirea suplimentară a albinelor, de la 21% la 11%, similar cotei aplicate altor sectoare din zootehnie.

„Al doilea lucru se referă la hrana pentru albine. Este singura hrană pe care omul poate să o ofere ca supliment albinelor. Ştie toată lumea că zahărul are TVA de 21% dar aşa cum celelalte animale beneficiază de TVA de 11% nu ar trebui să nedreptăţim alpina şi să-i punem 21% ci să o lăsăm, ca şi celelalte specii de animale din zootehnie, cu 11%”, a spus el.

De asemenea, ACA cere diminuarea impozitelor pentru vehiculele utilizate la transportul stupilor în pastoral, în condiţiile în care costurile au crescut semnificativ după majorarea taxelor şi a preţului la carburanţi.

Reprezentanţii sectorului avertizează că mulţi apicultori au renunţat la deplasarea stupilor către zonele melifere din cauza cheltuielilor ridicate, ceea ce afectează atât producţia de miere, cât şi sănătatea familiilor de albine.

„Al 3-lea lucru ar fi practic impozitul pe mijloacele de transport speciale pentru transportul stupilor în pastoral. În 2025 s-au băgat la impozit, ca toate celelalte, odată cu ordonanţa trenuleţ şi mulţi dintre apicultori au renunţat la a face pastoral din cauza impozitelor mari. În general, sunt mijloace de transport mai vechi, cu capacităţi mari şi care au nişte impozite mari care ajung şi la 2.000-3.000 lei. Pe deasupra a mai apărut şi criza motorinei. Una peste alta vin ca o avalanşă peste noi şi în special peste albină, pentru că ea practic suferă. Una este să o duci acolo unde are sursa de nectar aproape şi de polen, alta este să parcurgă distanţe destul de mari sau să nu găsească. Practic, pentru albină lanurile de grâu, orz reprezintă deşerturi. Nu au ce căuta acolo pentru că nu au cu ce să se hrănească”, a explicat şeful ACA.

În privinţa creşterii consumului de miere, reprezentantul apicultorilor îi îndeamnă pe consumatori să acorde mai multă atenţie provenienţei mierii şi să aleagă, pe cât posibil, produsele cumpărate direct de la producători locali.

„Apicultorii şi organizaţiile din domeniu încearcă să îi conştientizeze pe consumatori că, atunci când cumpără miere amestecată, pentru care nu cunosc sursa şi trasabilitatea, cel mai bine este să aleagă produse direct de la producător. În momentul în care mergi în hipermarket şi cumperi un borcan pe care sunt trecute cinci ţări de provenienţă, nu mai ai siguranţa că acolo este miere autentică. Diferenţa dintre miere şi zahăr este enormă, iar cine le pune pe aceeaşi linie greşeşte foarte mult. Toate substanţele care se regăsesc în miere, chiar şi în procente foarte mici, contează enorm. Mulţi echivalează zahărul cu mierea, însă organismul reacţionează diferit: dacă mănânci miere, după două-trei linguriţe organismul îţi transmite că este suficient, lucru care nu se întâmplă în cazul zahărului, pentru că organismul nu îţi mai spune că trebui să te opreşti”, a concluzionat Răzvan Coman.

În fiecare an, la data de 20 mai, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Albinelor, cu scopul evidenţierii importanţei albinelor pentru umanitate şi necesităţii protejării acestora dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia.

Albinele dau hrană sănătoasă, întreţin 78% din flora autohtonă şi aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole. Pentru a face o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanţa parcursă în jurul globului.

Omul de ştiinţă Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”.