Parchetul General afirmă că noua lege a salarizării aduce grave prejudicii statutului procurorului

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale şi prin afectarea garanţiilor financiare asociate acestui statut, componente esenţiale ale independenţei sistemului judiciar. Contrar a ceea ce se stipulează la art.3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr.V a proiectului de act normativ în discuţie, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanţii.

Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanţii, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensaţie a condiţiilor de muncă, a riscurilor şi a responsabilităţilor, interdicţiilor şi incompatibilităţilor pe care le implică exercitarea profesiei de judecător şi procuror”, declară Parchetul General într-un comunicat de presă, relatează Agerpres.

Ministerul Public explică faptul că proiectul conţine dispoziţii care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităţilor şi rolul constituţional al acestora în cadrul autorităţii judecătoreşti.

Astfel, chiar dacă la art.32 alin.(1) din proiectul de lege se prevede că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferenţă salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeaşi funcţie şi în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, soluţia tehnică identificată este criticabilă.

„În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei ‘diferenţe salariale tranzitorii’ ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valenţele unui ‘favor’, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situaţii profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situaţie este de natură a duce la blocarea activităţii instanţelor şi parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potenţial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcţie de a rămâne în sistem, precum şi diminuarea ‘atractivităţii’ profesiei pentru absolvenţii de studii juridice”, afirmă Parchetul General.

Ministerul Public consideră ca fiind deosebit de îngrijorătoare situaţia procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege şi care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate faţă de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.

În continuare, Parchetul General anunţă că se raliază poziţiei exprimate de CSM pe această temă şi că va analiza toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atrage atenţia asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate şi de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, PICCJ se raliază poziţiei exprimate de CSM, urmând să fie analizate şi identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecinţă, în cazul magistraţilor, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea instanţelor şi a parchetelor, în special condiţiile de muncă şi încărcătura disproporţionată, precum şi regimul de incompatibilităţi şi interdicţii aplicabil acestora”, mai afirmă sursa citată.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuţii şi să fie consultaţi în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, subliniind că adoptarea proiectului în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra capacităţii acestuia de a asigura un act de justiţie eficient, predictibil şi de calitate, în beneficiul cetăţeanului.