Reacţiile internaţionale după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, a declarat vineri că Republica Cehă îşi menţine sprijinul ferm faţă de partenerii din NATO şi condamnă agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei, după ce o dronă a căzut într-o zonă rezidenţială din România în noaptea de joi spre vineri rănind două persoane, relatează Reuters.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, ministrul de externe Antonio Tajani şi cel al apărării Guido Crosetto au transmis mesaje de condamnare, după cum a transmis ANSA citată de Agerpres.

„Este un act extrem de grav, care demonstrează cum acest război de agresiune nu cruţă pe nimeni, continuând să vizeze brutal civili nevinovaţi, ignorând orice limită şi punând în pericol securitatea europeană. Cele mai profunde condoleanţe şi solidaritate se îndreaptă către cei afectaţi, către Guvern şi către întregul popor român”, a spus Meloni într-un comunicat.

Vicepremierul şi ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a transmis pe platforma X că guvernul italian solicită Federaţiei Ruse „să se angajeze serios într-o pace justă şi durabilă” şi şi-a exprimat solidaritatea cu guvernul României în urma incidentului.

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a comentat că incidentul din România reprezintă o escaladare periculoasă şi iresponsabilă care nu poate fi tolerată. „Le transmitem viceprim-ministrului şi ministrului apărării al României, Radu-Dinel Miruţă, precum şi întregului popor român cea mai profundă solidaritate şi apropiere. În faţa acestor ameninţări, coeziunea NATO rămâne de neclintit: securitatea unui membru al Alianţei şi al Uniunii Europene este securitatea noastră a tuturor. Uniţi în apărarea păcii, a stabilităţii şi a teritoriului euro-atlantic”, a scris Guido Crosetto pe contul de X.

Prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic, a condamnat atacul, subliniind că Zagrebul este alături de aliatul său din NATO şi Uniunea Europeană. Oficialul a afirmat că incidentul reprezintă o nouă consecinţă periculoasă a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, care se extinde dincolo de graniţele acesteia şi afectează statele membre NATO şi UE. „Condamnăm cu fermitate această escaladare iresponsabilă şi ne exprimăm deplina solidaritate cu poporul român”, a transmis Plenkovic pe platforma X, citat de Hina.

Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a făcut apel la reţinere şi a transmis solidaritate cu România. „Îmi exprim deplina solidaritate cu guvernul României în legătură cu incidentul cu dronă, fac apel la reţinere în formularea unor declaraţii ferme şi solicit încă o dată deschiderea imediată a unui dialog între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă”, a declarat Fico pe platforma X, citat de Reuters.

Liderii din statele baltice au condamnat incidentul, conform EFE. Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a transmis solidaritatea deplină cu România şi a cerut măsuri pentru prevenirea unor astfel de încălcări. Prim-ministrul Lituaniei, Inga Ruginiene, a avertizat că incidentul reflectă evoluţiile de pe flancul estic al NATO şi a cerut presiune sporită asupra Rusiei, sprijin pentru Ucraina şi consolidarea apărării regionale. Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a subliniat că incidentul arată că agresiunea Rusiei depăşeşte graniţele Ucrainei şi a cerut noi sancţiuni împotriva Moscovei.

Ministrul de externe al Belgiei, Maxime Prevot, citat de Reuters, a declarat că „o armă de război care loveşte un bloc de locuinţe într-un stat membru UE şi aliat NATO reprezintă o escaladare periculoasă care ne priveşte pe toţi”. Maxime Prevot a transmis că incidentul trebuie tratat ca o escaladare gravă de securitate în Europa.

Ministrul de externe al Ungariei, Anita Orban, a exprimat solidaritatea cu România în urma incidentului, a transmis urări de însănătoşire pentru persoanele rănite şi a subliniat necesitatea unei anchete complete. Oficialul a condamnat orice atac care pune în pericol civilii şi încalcă spaţiul aerian al unui stat suveran membru UE şi NATO, afirmând că unitatea Europei şi a Alianţei este „mai importantă ca oricând”, relatează MTI. Ea a mai afirmat că guvernul ungar susţine desfăşurarea unei anchete complete.

Formaţiunea de opoziţie Fidesz din Ungaria a transmis că îşi exprimă solidaritatea faţă de persoanele rănite şi afectate de incidentul cu dronă din România şi a făcut apel la menţinerea „neutralităţii” guvernului de la Budapesta în contextul războiului ruso-ucrainean. Într-un comunicat transmis agenţiei MTI, Fidesz a susţinut că războiul din Ucraina reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii statelor vecine şi a cerut guvernului ungar să continue politica de „pace”, fără a se alinia la ceea ce a numit „politicile pro-război ale unor state europene”.

Maia Sandu

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat vineri „cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuinţe, la Galaţi”.

„Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune şi pune în pericol vieţi omeneşti”, a scris ea într-o postare pe Facebook.

„În aceste momente, suntem solidari cu România, iar Europa trebuie să rămână unită şi fermă în apărarea păcii, securităţii şi valorilor democratice”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova, scrie Agerpres.

Franţa

Ministrul delegat francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a declarat vineri că incidentul în care a fost implicată o dronă rusească care a lovit un bloc de locuinţe din Galaţi arată că Rusia reprezintă o ameninţare la adresa securităţii europene, relatează Reuters.

O dronă s-a prăbuşit pe acoperişul unui bloc cu 10 etaje din oraşul Galaţi, în sud-estul României, în timpul unui atac rusesc lansat în cursul nopţii asupra Ucrainei, scrie Agerpres.

„Rusia nu numai că a atacat Ucraina, dar a ameninţat şi arhitectura de securitate europeană. O dronă rusească s-a prăbuşit din nou în România aseară, reprezentând o ameninţare prin interferenţa sa”, a declarat Haddad pentru postul de radio francez RMC.

„Aş dori, de asemenea, să subliniez că avem trupe franceze staţionate în România ca parte a operaţiunilor de reasigurare ale NATO, în special pentru a demonstra sprijinul nostru pentru suveranitatea partenerilor noştri din Europa”, a adăugat ministrul francez.

Ursula von der Leyen

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Rusia „a depăşit încă o linie” după ce una dintre dronele sale a lovit un bloc de locuinţe din Galaţi şi a rănit civili în timpul unui atac în cursul nopţii în Ucraina vecină.

„O incursiune a unei drone ruseşti a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul UE. Suntem pe deplin solidari cu România şi cu poporul său”, a scris Von der Leyen într-o postare pe platforma X.

„Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea şi descurajarea, în special la frontiera noastră de est, vom continua să creştem presiunea asupra Rusiei”, a adăugat şefa CE, precizând că Bruxellesul pregăteşte al 21-lea pachet de sancţiuni, scrie Agerpres.

NATO

Alianţa Nord-Atlantică a condamnat vineri „nesăbuinţa Rusiei” în cazul dronei ruseşti care a lovit un bloc de locuinţe din Galaţi şi spune că va continua să-şi întărească apărarea împotriva „tuturor ameninţărilor”.

„La primele ore ale acestei dimineţi, un bloc de apartamente din România a fost lovit de o dronă în timp ce Rusia ataca infrastructura ucraineană din apropierea graniţei”, a scris purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, pe platforma X.

Ea a precizat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, „este în contact cu autorităţile române”, scrie Agerpres.

„Condamnăm nesăbuinţa Rusiei, iar NATO va continua să îşi consolideze apărarea împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv a dronelor”, a adăugat ea.

Preşedintele Letoniei condamnă „atacul rusesc” şi exprimă solidaritatea deplină a ţării sale cu România

Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a condamnat vineri „atacul rusesc cu dronă” asupra unui bloc de locuinţe din Galaţi, în care au fost rănite două persoane, şi a spus că ţara sa este „pe deplin solidară” cu România.

„Letonia condamnă atacul rusesc cu dronă asupra unui bloc de apartamente din Galaţi, România, soldat cu rănirea a două persoane. Le urez însănătoşire rapidă răniţilor”, a transmis Rinkevics într-un mesaj pe platforma X.

„Letonia este pe deplin solidară cu aliatul nostru, România, şi este pregătită să sprijine măsurile adecvate pentru a preveni astfel de încălcări”, a adăugat el, scrie Agerpres.

MAPN

Reprezentaţii Ministerului Apărării Naţionale au dat asigurări, vineri, că „situaţia este sub control”, subliniind că nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei.

„Vreau să transmit foarte clar pe această cale faptul că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediat apropierea frontierei noastre. Din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă. Structurile Armatei României, împreună cu celelalte instituţii ale statului, monitorizează permanent spaţiul aerian şi sunt pregătite să reacţioneze ori de câte ori situaţia o impune”, a declarat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul MApN, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi un elicopter IAR 330 Puma SOCAT.

„Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1 şi 46 de minute la 19 km est de Reni. A intrat în spaţiul aerian la României la ora 1 şi 52 de minute, a fost pierdută de pe radar la ora 1 şi 56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional. Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zona”, a afirmat Maxim.

Generalul a punctat că timpul pentru luarea unei decizii privind doborârea unei drone este „extrem de scurt”.

„În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare, ameninţări aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul arian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. Eventuala angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care, la acel moment, nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare. Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus Gheorghe Maxim.