Sebastian Moise, preşedinte al Fundației Sebastian Moise: Sănătatea mintală a adolescenţilor din România este o criză tăcută care cere acţiune imediată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sebastian Moise, președinte al Fundației Sebastian Moise: Sănătatea mintală a adolescenților este o criză tăcută care cere acțiune imediată.

Când aproape jumătate dintre elevii din România recunosc că au avut gânduri suicidare, problema nu mai poate fi ignorată. Nu vorbim despre simple cifre pe o hârtie, ci despre realitatea pe care mulți adolescenți o poartă astăzi în ghiozdan. Este o povară nevăzută, care însă poate fi luată de pe umerii lor prin ascultare și sprijin specializat. Sebastian Moise și Fundația Sebastian Moise cred cu tărie că momentul pentru acțiune este acum.

Ce știm astăzi despre sănătatea mintală a adolescenților din România

Potrivit datelor oficiale, prezentate recent de Senatul României într-un comunicat de presă:

• Aproape jumătate dintre elevi au trăit gânduri suicidare cel puțin o dată,
• 1 din 3 elevi a fost victima abuzului fizic sau psihologic în școală,
• 24% dintre tinerii de 11–15 ani se confruntă cu afecțiuni psihice.

Această realitate a fost adusă în dezbatere publică la conferința „Tinerii, educația și sănătatea mintală: O singură prioritate”, desfășurată pe 26 mai 2026 la Senatul României.

Prezentă la eveniment ca partener activ, Fundația Sebastian Moise reafirmă că societatea nu mai poate trata acest subiect ca pe o problemă secundară. Datele doar confirmă ceea ce mulți specialiști semnalează de ani buni: sănătatea mintală a adolescenților a atins un punct critic. Pentru Sebastian Moise și fundația sa, timpul analizelor a trecut. Fiecare zi de amânare înseamnă o șansă pierdută, motiv pentru care este nevoie de o intervenție imediată.

De ce este această generație mai vulnerabilă, în opinia lui Sebastian Moise – președinte al Fundației Sebastian Moise

Adolescenții de astăzi cresc sub presiuni fără precedent. Dincolo de performanța academică, aceștia au de trecut și „testele” invizibile impuse de rețelele de socializare, zi de zi. Incertitudinea economică și, în multe cazuri, lipsa unui adult de încredere, disponibil pentru dialog sunt, de asemenea, factori importanți. Bullying-ul, fie el fizic sau online, a devenit o experiență comună pentru mulți tineri din România. Stări precum anxietatea, singurătatea și frica de eșec nu mai sunt excepții în viețile tinerilor, ci trăiri cotidiene.

Contrar multor opinii, adolescenții nu aleg să fie pe cont propriu în această furtună emoțională. De fapt, aceștia nu știu cui să se adreseze. Pe de altă parte, lipsa unui strigăt clar de ajutor vine și din teama de judecată. Școala, în forma ei actuală, nu este percepută ca un spațiu sigur pentru vulnerabilitate.

„Când un tânăr tace, nu înseamnă că totul este bine. Înseamnă că nu a găsit încă un adult lângă care să se simtă văzut și auzit. Acesta este eșecul nostru, al tuturor. De aceea, tot noi suntem cei care trebuie să îl corectăm.” – subliniază Sebastian Moise, fondator și președinte al Fundației Sebastian Moise.

Ce pot face părinții

Când un copil suferă vizibil sau se închide în sine, lăsând tăcerea să inunde spațiul, reflexul părintelui este să vorbească. El caută și exprimă toate soluțiile pe care le vede posibile. Vocea tinerilor prezenți la conferință a adus însă în prim plan o altă nevoie: prezenția. Aceștia nu vor sfaturi, ci validarea emoțiilor. Disponibilitatea de a rămâne prezent, chiar și atunci când răspunsul este tăcerea.

Sănătatea mintală a adolescenților poate fi protejată prin gesturi simple. Spre exemplu: conversații fără telefon sau întrebări deschise în loc de clasicul „cum a fost la școală?”. Important de menționat, atunci când tăcerea devine îngrijorătoare, apar schimbări bruște de comportament sau dezinteres față de activitățile preferate, se recomandă apelarea la serviciile unui specialist.

Ce poate face școala

Sistemul educațional românesc a fost construit în jurul performanței măsurabile. Vorbim despre calificative, note, premii, olimpiade și medalii. Ani de zile, acesta a rămas neschimbat. Societatea însă a avansat, căpătând noi valențe și, implicit, adunând capcane emoționale tot mai greu de gestionat pentru noua generație. Astfel că, un elev cu anxietate severă sau cu experiențe repetate de bullying nu poate performa conform vechiului barem. Indiferent cât de bine pregătit este profesorul sau cât de bine este concepută curricula, nu poți construi performanță pe un teren minat de teamă.

Transformarea școlii într-un mediu cu adevărat incluziv și sigur presupune formarea cadrelor didactice în vederea recunoașterii semnelor de suferință. De asemenea, este nevoie de psihologi școlari, care să poată aloca timpul necesar fiecărui elev în parte. Protocoale clare de intervenție în cazul bullying-ului și o cultură instituțională în care a cere ajutor este normalizat, nu stigmatizat.

„Școala are oportunitatea să devină, pentru mulți elevi, primul spațiu sigur în care sunt văzuți și ascultați. Este momentul ca, pe lângă dezvoltarea intelectuală, să le ghidăm cu aceeași atenție și maturizarea emoțională. Atâta timp cât vom ignora sănătatea mintală a adolescenților, toate celelalte lecții riscă să fie construite pe un fundament fragil.” – adaugă Sebastian Moise, Fundația Sebastian Moise.

Ce pot face ONG-urile

Societatea civilă joacă un rol esențial în completarea golurilor lăsate de sistemul public. Fundația Sebastian Moise, spre exemplu, a ales să fie parte activă a acestei schimbări, nu doar un simplu observator. Această organizație neguvernamentală, dedicată îmbunătățirii calității educației în România, promovează prin activitatea sa o premisă fundamentală pentru viitorul tinerilor: educația de calitate nu poate fi separată de starea de bine a celor care învață. Un elev care se simte în siguranță emoțională învață mai bine, abandonează mai rar și devine un adult echilibrat.

Concret, organizațiile din societatea civilă pot contribui prin programe de formare pentru profesori și părinți, proiecte de consiliere accesibilă în comunitățile vulnerabile și campanii de normalizare a conversațiilor despre sănătate mintală. În plus, acestea pot dezvolta parteneriate solide cu instituțiile publice pentru a accelera schimbările sistemice.

5 direcții pentru o schimbare reală

Conferința de la Senatul României s-a încheiat cu un angajament colectiv, asumat deopotrivă de instituții publice, specialiști și societatea civilă. Din postura de partener al evenimentului, Fundația Sebastian Moise, prin vocea președintelui său, Sebastian Moise, privește cele cinci direcții prioritare stabilite nu ca pe un cadru birocratic, ci ca pe o busolă care indică direcția corectă pentru protejarea și susținerea sănătății mintale a adolescenților:

1. Transformarea sănătății mintale într-o prioritate reală în școli

Este nevoie de bugete alocate, timp dedicat și oameni formați pentru asta. Fără această bază, toate celelalte direcții riscă să rămână la nivel de intenție.

2. Dezvoltarea competențelor socio-emoționale și a mecanismelor de intervenție timpurie

A învăța să îți gestionezi emoțiile este la fel de important ca a învăța să citești sau să calculezi. Să observi din timp când un tânăr are nevoie de ajutor face diferența dintre o criză evitată și una gestionată mult prea târziu.

3. Combaterea bullying-ului și consolidarea unui climat educațional sigur

Un elev care se teme nu poate învăța. Școala trebuie să devină un spațiu sigur în care diferența este respectată, nu sancționată social. Asta implică protocoale clare, reacție rapidă și toleranță zero față de abuz în orice formă.

4. Sprijin real pentru profesori și părinți

Profesorii nu pot fi simultan pedagogi, psihologi și asistenți sociali fără formare și fără suport. La fel, părinții nu pot fi aliați ai echilibrului emoțional al copilului lor dacă nimeni nu le oferă instrumentele necesare.

5. Crearea unei coaliții naționale care să reunească instituții publice, școli, specialiști și organizații ale societății civile.

Nicio instituție nu poate rezolva singură această criză. Schimbarea sistemică se construiește prin colaborare. Școala, specialiștii, autoritățile și organizațiile trebuie să acționeze împreună, nu în paralel.

Sebastian Moise, președinte al Fundației Sebastian Moise: ascultarea este primul act de intervenție

Sebastian Moise și Fundația Sebastian Moise rămân dedicați principiului că o educație cu adevărat bună înseamnă copii sănătoși emoțional, nu doar performanți academic.

“Fiecare an în care nu acționăm este un an în care un adolescent crește fără plasele de siguranță de care are nevoie. Fundația Sebastian Moise alege să fie parte din soluție și va continua să rămână implicată activ în proiecte care pun pe primul loc sănătatea emoțională și bunăstarea tinerilor. În același timp, ne asumăm contribuția concretă la toate cele cinci direcții stabilite în urma dezbaterilor de la Senatul României și îi invităm alături de noi pe toți cei care cred că sănătatea mintală a adolescenților trebuie să devină o prioritate reală” – adaugă Sebastian Moise, fondator și președinte al Fundației Sebastian Moise.

Sănătatea mintală a adolescenților nu este responsabilitatea unei singure instituții sau a unui singur sistem. Fiecare adult, fiecare instituție și fiecare organizație care interacționează cu tinerii are un rol în construirea unui mediu mai sigur pentru aceștia. Datele vorbesc clar, efectele lipsei de intervenție sunt deja vizibile, însă există soluții. Cu implicare, colaborare și consecvență, acestea pot deveni, în timp, schimbări reale în viața tinerilor care au nevoie de sprijin.