Ciprul, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie, a prezentat joi o propunere ce menţine în mare parte reducerile pentru agricultură şi coeziune, dar introduce creşteri limitate pentru unele state beneficiare şi reduce cu aproximativ 2% (32,8 miliarde de euro) dimensiunea totală a bugetului propus de Comisia Europeană.
Propunerea cipriotă reprezintă baza de la care statele membre UE pornesc discuţiile pentru a ajunge la o poziţie comună de negociere cu Parlamentul European. În aprilie, Legislativul UE a cerut o creştere cu 10% faţă de propunerea iniţială a Comisiei.
Germania, care este cel mai mare contributor la bugetul UE, a susţinut că nivelul cheltuielilor ar trebui să fie restrâns întrucât statele membre întâmpină presiuni bugetare, deşi insistă că finanţarea pentru apărare şi competitivitate trebuie să fie păstrată.
Surse guvernamentale de la Berlin au afirmat că propunerea cipriotă ar putea să nu servească ”absolut deloc” ca bază pentru discuţii, estimând că planul este ”prea scump”.
”Avem nevoie de tăieri substanţiale la buget, în toate domeniile”, au explicat sursele citate.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, care include o reformă amplă a principalelor instrumente de finanţare ale UE. Propunerea prevede o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, măsură contestată de un grup de 17 state membre, printre care şi România.
Propunerea preşedinţiei cipriote a Consiliului UE mai prevede diminuarea fondurilor destinate competitivităţii economice, apărării şi acţiunii externe a Uniunii. Negocierile dintre statele membre şi Parlamentul European urmează să se intensifice în perioada următoare, obiectivul fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârşitul anului 2026.