Acordul SUA-Iran include un fond privat de 300 de miliarde de dolari pentru investiţii în economia iraniană – Reuters

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sub rezerva anonimatului – deoarece planul nu a fost încă anunţat oficial nici la Washington, nici la Teheran – sursa respectivă a precizat că fondul ar urma să stimuleze ambele părţi să semneze un acord final pentru încheierea războiului, scrie Agerpres care citează o exclusivitate Reuters.

Despre existenţa fondului s-au mai vehiculat informaţii în presă, dar Reuters dezvăluie pentru prima dată că mai mult de jumătate din sumă este deja angajată, iar întreaga finanţare este asigurată de sectorul privat. Noul fond este un vehicul pentru investiţii, nu un program de reconstrucţie sau despăgubiri, şi nu va include nicio sumă din partea unor guverne şi niciun împrumut nerambursabil. Banii provin de la companii din SUA, din ţări arabe din Golf, din Asia, America de Sud şi Africa. Sunt vizate domenii cum ar fi cel energetic, logistica, producţia şi transportul.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat agenţiei Reuters că Teheranul urmărea iniţial să obţină 400 de miliarde de dolari ca despăgubiri pentru daunele produse de război, însă Washingtonul a refuzat să asigure suma.

Ulterior a apărut ideea aşa-numitului Fond pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la care statele din regiune vor contribui în diverse moduri, inclusiv prin asigurarea de împrumuturi, deschiderea de linii de credit sau finanţarea directă a reconstrucţiei unor situri afectate de război, cum ar fi complexul siderurgic Mobarakeh, rafinării, aeroporturi şi infrastructura în general.

Iranul, a cărui economie este printre cele mai mari din Orientul Mijlociu, nu a beneficiat aproape deloc de investiţii străine semnificative în ultimele patru decenii, fiind exclus de pe pieţele internaţionale de capital prin serii succesive de sancţiuni americane şi internaţionale. Rezervele confirmate de gaze naturale sunt pe locul doi în lume ca mărime, iar cele de petrol – pe locul patru. Populaţia de 92 de milioane este relativ tânără şi educată, baza industrială este diversificată, iar potenţialul neexploatat este semnificativ în domenii cum ar fi petrochimia, mineritul, turismul şi agricultura.

Oficiali americani şi iranieni au anunţat duminică o înţelegere privind încheierea conflictului declanşat de SUA şi Israel prin atacurile din 28 februarie împotriva Iranului. Conform celor convenite, blocada SUA urmează să ia sfârşit, iar Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru comerţul mondial cu petrol şi gaze, urmează să fie redeschisă.

Fondul de investiţii este complet distinct de activele iraniene blocate în străinătate, subiect negociat în paralel în legătură cu ridicarea sancţiunilor impuse de SUA, a afirmat sursa Reuters. Mecanismele financiare, obiectivele şi calendarele sunt diferite.

Fondul nu va fi creat şi nu va deveni operaţional până la încheierea unui acord final satisfăcător, iar odată ce va fi semnat memorandumul de înţelegere americano-iranian procesul va fi structurat pe următoarele 60 de zile. „În aceste 60 de zile administratorii fondului vor colabora cu iranienii şi cu investitorii pentru planificarea şi examinarea proiectelor”, a precizat sursa.

Memorandumul pe 60 de zile este doar un cadru, nu un acord final, iar negociatorii americani şi iranieni vor acţiona în mai multe direcţii legate de domeniul nuclear, de sancţiuni şi de securitatea regională.

Ministerele de externe ale Iranului şi Pakistanului – ţară care a contribuit la medierea acordului privind fondul – nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta.

O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a făcut trimitere la un interviu acordat lui televiziunii CBS de vicepreşedintele american JD Vance, în care acesta a afirmat că Iranul ar putea obţine acces la un fond de reconstrucţie de 300 de miliarde de dolari susţinut de statele din Golf dacă va respecta acordul cu SUA, inclusiv demontarea programului nuclear, eliminarea stocurilor de material fisionabil îmbogăţit şi acceptarea unor inspecţii riguroase şi a unui regim de aplicare a prevederilor.

Sursa Reuters nu a precizat cum şi de cine va fi administrat fondul, menţionând că detaliile-cheie nu au fost încă stabilite, dar a numit companii din Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Malaezia şi SUA care şi-au luat deja angajamente; a refuzat însă să furnizeze o listă completă.