Rezoluţie privind incursiunile de drone în România, statele baltice şi Finlanda – vot în Parlamentul European

Adaugă-ne ca sursă preferată

Textul rezoluţiei, dat publicităţii miercuri, condamnă în mod explicit incidentul din 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbuşit pe un bloc de locuinţe din Galaţi, provocând o explozie şi rănirea a două persoane. Eurodeputaţii subliniază că a fost primul astfel de incident produs pe teritoriul unui stat membru al UE şi NATO care a provocat victime ce au necesitat îngrijiri medicale şi în urma căruia peste 70 de persoane au fost evacuate, scrie Agerpres.

Potrivit documentului, repetatele incursiuni de drone şi încălcări ale spaţiului aerian al statelor membre ale UE nu reprezintă incidente izolate, ci fac parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare desfăşurată de Rusia împotriva Uniunii Europene şi a aliaţilor săi.

Rezoluţia reafirmă solidaritatea deplină cu România, Estonia, Finlanda, Letonia şi Lituania, state ale căror teritorii, spaţii aeriene şi infrastructuri critice au fost vizate de provocări hibride atribuite Rusiei. Parlamentul European solicită măsuri ţintite la nivelul UE, inclusiv sprijin financiar dedicat pentru consolidarea protecţiei comunităţilor şi infrastructurilor critice din regiunile de frontieră de pe flancul estic al Uniunii.

Eurodeputaţii cer, de asemenea, consolidarea urgentă a capacităţilor de detectare, bruiaj, interceptare şi neutralizare a dronelor de-a lungul întregului flanc estic al Uniunii, de la regiunea arctică până la Marea Neagră, precum şi organizarea unor exerciţii comune între statele membre, instituţiile europene şi NATO pentru testarea mecanismelor de reacţie rapidă.

Documentul atrage atenţia că actualele sisteme europene de detectare şi apărare împotriva dronelor sunt insuficiente şi evidenţiază vulnerabilităţi atât în pregătirea militară, cât şi în cea civilă, inclusiv incapacitatea unor sisteme radar de a identifica obiecte care zboară la altitudini reduse şi deficienţe în sistemele de alertă şi protecţie a populaţiei.

Rezoluţia solicită, totodată, accelerarea construirii unei Uniuni Europene a Apărării, implementarea deplină a strategiei UE pentru Marea Neagră şi înfiinţarea unui centru european de excelenţă pentru războiul cu drone, în care experţi ucraineni să împărtăşească statelor membre experienţa dobândită în războiul cu Rusia.

În plus, Parlamentul European cere aprofundarea cooperării cu Republica Moldova şi Ucraina în domeniul securităţii şi apărării, majorarea finanţării pentru Chişinău prin Facilitatea Europeană pentru Pace şi integrarea expertizei ucrainene în dezvoltarea capacităţilor europene de contracarare a ameninţărilor aeriene neconvenţionale.

Deşi, în conformitate cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi cu cadrul instituţional aplicabil, documentul are caracter politic şi nu produce efecte juridice obligatorii, acesta reflectă poziţia oficială a Parlamentului European şi transmite un semnal politic semnificativ către Comisia Europeană, Consiliul şi statele membre, în sprijinul analizării şi eventualei consolidări a măsurilor de securitate şi apărare.

Textul a fost iniţiat de 79 de eurodeputaţi din grupurile PPE, S&D, ECR, Renew şi Verzii, printre semnatari numărându-se şi 14 eurodeputaţi români.