Update. Adrian Codirlaşu: Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România se află la valori minime

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situaţie incertă în economie şi în aceşti ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o uşoară recesiune. Deci cumva a anticipat această creştere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică precum şi recesiunea actuală. A mai fost la un nivel foarte redus în 2012, atunci când am avut o criză politică. A mai fost în 2018, pe final de an, când s-a încercat naţionalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, au mai fost situaţii de valori reduse în pandemie şi la începutul războiului din Ucraina. Cel mai jos nivel a fost la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020”, a precizat Adrian Codirlaşu.

El a menţionat că în ultima prognoză PIB-ul pare că intră într-un teritoriu negativ şi anul acesta s-ar putea să existe o uşoară recesiune.

„De asemenea, s-au ajustat anticipările privind evoluţia cursului de schimb. Am avut episod de depreciere, aceste informaţii au fost incluse în anticipaţiile membrilor noştri şi avem un curs anticipat pe următoarele 12 luni undeva la 5,35 lei/euro. De asemenea, este anticipată o inflaţie care rămâne la un nivel ridicat. Pe un orizont de 12 luni, de exemplu, inflaţia anticipată rămâne la peste 7%”, a menţionat acesta.

Preşedintele CFA România a explicat, în context, că inflaţia va rămâne ridicată atâta timp cât deficitele bugetare vor fi ridicate.

„Este o problemă structurală la noi. Inflaţia este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar. Pentru PIB anticipaţia mea este că vom avea o scădere, o recesiune, mă rog, spun lucrul acesta de anul trecut. Am putea consemna undeva între 0,5% şi 1% scădere economică în acest an. Asta arată cifrele acum. Suntem în situaţie de stagflaţie, adică inflaţia e mare, economia scade. E cea mai rea combinaţie pentru că politicile standard nu funcţionează. Singurul lucru care ar funcţiona este reducerea în continuare a deficitului bugetar, însă prin reducerea cheltuielilor, pentru că dacă creştem veniturile înseamnă că generăm inflaţie şi mai mare, majorăm taxele, ceea ce va pune presiune şi mai mare pe economie”, a mai afirmat Adrian Codirlaşu.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, la valoarea de 30,5 puncte, potrivit unui comunicat al organizaţiei. Indicatorul condiţiilor curente s-a redus cu 9,3, până la valoarea de 23,4 puncte, iar cel al anticipaţiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând valoarea de 34 de puncte.

„Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât şi interni, încrederea în economie a scăzut semnificativ. În acelaşi timp, în contextul episodului de depreciere a leului, şi anticipaţiile de evoluţie viitoare a cursului de schimb s-au ajustat. De asemenea, consistent cu evoluţia încrederii în economie, şi anticipaţiile pentru creşterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative, deja indicând un risc ridicat de recesiune”, a explicat Codirlaşu, în comunicat.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2027) a crescut uşor faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, ajungând la 7,53%, iar 80% dintre participanţi anticipează reducerea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia, în timp ce 20% anticipează majorarea ei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, aproximativ 71% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 29% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,2857 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este de 5,3521 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 53% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni iar 47% o scădere. De asemenea 67% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 20% că sunt corect evaluate.

Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 au scăzut faţă de exerciţiul anterior cu 0,2 pp şi s-a înregistrat o valoare medie a anticipaţiilor de 6,2% din PIB.

Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2026 s-au redus substanţial şi au ajuns la valoarea medie de -0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

În contextul războiului din Iran, a fost introdusă şi o întrebare referitoare la anticipaţiile privind evoluţia preţului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanţii anticipează un preţ (media anticipaţiilor) de 99 dolari/baril.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 14 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.