Câţi elevi şi studenţi sunt în România – date oficiale despre populaţia şcolară a României

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comparativ cu anul precedent, populaţia şcolară a înregistrat cele mai semnificative creşteri în învăţământul liceal (+5,0%) şi învăţământul superior (+2,2%), scrie Agerpres.

Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2024-2025 a fost 489.800 elevi şi studenţi, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

În anul şcolar/universitar 2025-2026, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,0%), iar circa
o treime în învăţământul liceal (17,9%) şi în învăţământul superior (16,5%). Învăţământul postliceal a fost cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,2%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, circa jumătate (50,2%) au fost elevi şi studenţi de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,6%) au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul liceal şi învăţământul superior sunt nivelurile educaţionale care au înregistrat cele mai importante creşteri ale populaţiei şcolare (+29.900 elevi, respectiv +12.300 studenţi/cursanţi).

Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel postliceal au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2025-2026 faţă de cel anterior (-5.700, respectiv -3.400).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,4%) în unităţile şcolare publice. Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (37,4%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (85,0%), comparativ cu cel al
celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2025-2026 au fost înscrişi în învăţământul superior 580.900 studenţi, din care 55,4% au fost studente.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,9% din totalul studenţilor).

Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2025-2026 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie
primar şi gimnazial (56,2%), liceal (21,5%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2025-2026 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (588.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (556.100 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere
s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (52,3%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (având ponderea de
1,5%, respectiv de 1,4%). În învăţământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost în Bucureşti-Ilfov (33,8%).

Conform INS, în anul şcolar/universitar 2025-2026, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 247.500 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educaţional preuniversitar (83,3%), cât şi defalcat pe nivelurile educaţionale, astfel: antepreşcolar şi preşcolar (99,5%), primar şi gimnazial (82,5%), liceal (73,2%), postliceal (72,5%), respectiv profesional (63,7%).

În anul şcolar/universitar 2024-2025 au absolvit 489.800 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 255.800, reprezentând 52,2%. Din totalul absolvenţilor, 84,0% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârşitul anului şcolar 2024-2025 au absolvit învăţământul gimnazial 172.700 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,2%). Ponderea băieţilor (51,3%) o devansează pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 61,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,1%, respectiv 51,5%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2024-2025 au absolvit 124.400 elevi, mai puţin cu 17,0% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă – program de zi (84,4%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că peste jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,4% din totalul absolvenţilor), 38,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 111.800 absolvenţi, din care 99.000 proveniţi din promoţia anului 2025 (88,5%). Au fost declarate reuşite 86.000 persoane (76,9%), din care 80.700 persoane (81,6%) din promoţia anului 2025.

În învăţământul profesional au absolvit 23.600 elevi, din care 97,5% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.

În învăţământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 67,3% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 135.900 studenţi. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,2%), inginerie, prelucrare şi construcţii (16,2%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,6%).

Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2024/2025 următoarele valori: 0,7% în învăţământul liceal şi profesional, 0,9% în învăţământul primar, respectiv 0,9% în învăţământul gimnazial.

În anul 2023, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie, au fost asigurate în cea mai mare măsură (83,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (94,9%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,1%).