RECORD. Numărul românilor investitori în Bitcoin și alte crypto a explodat: Miliarde în 2 milioane de conturi. Avertisment: Toate firmele trebuie autorizate de la 1 iulie, dar România nu are legea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Situația este cu atât mai gravă cu cât firmele care activează fără să fie autorizate în România sau în alt state al Uniunii Europene (UE) pot fi reclamate către parchete, care, la rândul lor, pot lua decizia de a deschide dosar penal pentru funcționare fără autorizație. Într-o asemenea situație, investitorii nu ar avea responsabilitate juridică, însă sunt expuși unor riscuri financiare certe. De exemplu, dacă o firmă din zona cripto, fie că vorbim de emitenți de monede, de schimb valutar  ori un administrator al unui ATM de crypto ajunge să aibă dosar penal, acesteia i se vor bloca conturile bancare, cu posibile efecte asupra clienților. De altfel, este pe masă și varianta ca băncile să ia astfel de decizii chiar înainte de a apărea un dosar penal pe o astfel de speță, în condițiile în care riscul s-a născut deja odată cu obligativitatea de autorizare impusă de Uniunea Europeană.

Citește și: Anunț oficial pentru 600.000 de români cu investiții. Interzis crypto de la 1 iulie 2026, dacă nu există licența MiCA

Conform unor estimări consultate de Economica și utilizate inclusiv în discuțiile oficiale, numărul investitorilor în bitcoin și alte criptomonede a explodat de-a dreptul în România, ajungând la circa 2 milioane. Suma totală deținută de aceștia depășește 12 miliarde de euro, în timp ce gradul de adopție a acestor active este printre cele mai mari din UE, aproape 15,5% din populație cu perspectiva de a se dubla până la finalul anului viitor. Nu toți cei 2 milioane de investitori operează prin firme înregistrate în România, însă potrivit estimărilor până la  jumătate dintre aceștia o fac, fiind astfel expuși riscurilor generate de lipsa legislației.

Nicio firmă de crypto nu se poate autoriza în România, nici dacă vrea. Suntem singura țară UE fără o lege în domeniu. Urmează exodul, cu pierderi pentru buget și investitori

În lipsa legislației, România se află în situația paradoxală în care nu poate aplica o lege obligatorie pentru toate țările UE.  Mai exact, în acest moment, nicio firmă de crypto înregistrată în România nu se poate autoriza aici, deși, de la 1 iulie, toate sunt obligate să aibă autorizație.

„În prezent, nicio autoritate din România nu este desemnată autoritate competentă în aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, astfel încât nu pot fi primite sau soluționate cereri formulate în temeiul acestui regulament european. Inițierea și desfășurarea procedurilor pentru emiterea unei autorizații în România vor fi posibile ulterior desemnării, în baza articolului 93 din Regulamentul MiCA, a autorităților naționale competente responsabile”, explică Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit acestuia, la nivel intern ASF se pregătește pentru momentul în care va putea interveni, însă momentan nu are nicio pârghie.

În acest context, este de așteptat ca o parte dintre aceste societăți să se autorizeze într-o țară UE care are legislație, adică orice țară UE cu excepția României, pentru ca apoi să activeze aici în baza sistemului denumit pașaport european, care permite oricărei firme din domeniul financiar (bancă, societate de asigurări sau de pensii, broker și acum și societate din zona crypto) înregistrate și autorizate  într-o țară UE să ofere produse și servicii în orice alt stat UE prin simplă notificare. De altfel, conform datelor noastre, deja sunt firme care s-au mutat și altele care iau în considerare să o facă, mai ales că în Europa sunt țări mult mai dezvoltate și ca infrastructură digitală, nu doar ca legislație, cum ar fi țările baltice.

Ca efect, bugetul României va pierde sumele colectate din taxele și impozitele plătite în România de respectivele firme, ANAF va avea un control mai greu de realizat asupra veniturilor din criptomonede, autoritățile care ar fi putut să se ocupe de reglementare (în principal ASF) vor pierde posibilele venituri din taxe, iar românii care investesc prin firme de aici vor trebui să se adreseze, în cazul în care apar probleme, autorităților din țările unde vor fi înregistrate și autorizate aceste firme, demers evident mai dificil decât dacă ar fi făcut-o în România.

Amenzi de la UE la orizont, pe un model consacrat deja în România 

Niciun guvern din ultimii 2 ani nu s-a aplecat asupra acestei probleme, deși draftul actului normativ, conceput de ASF, Ministerul Finanțelor și BNR, era gata din decembrie 2024. Singurul moment în care legea care implementează normele UE privind piața crypto a fost luată în seamă a fost în aprilie acest an, când proiectul de OUG a fost parcurs în primă lectură în ședință de Guvern.

Ulterior, nici un alt pas legislativ nu a mai fost făcut, iar în viitorul apropiat nici nu șanse să fie făcut, din moment ce nici măcar nu avem un Guvern cu puteri pline, iar Parlamentul este în vacanță. În acest context, surse apropiate discuțiilor arată, pentru Economica, faptul că Uniunea Europeană a început deja să ceară explicații, o procedură de pre-infrigement și apoi de infrigement fiind destul de probabilă, mai ales având în vedere tradiția României la acest capitol.

Suntem una dintre țările campioane la amenzi plătite pe proceduri de infrigement în varii domenii, de la incapacitatea de a colecta ecologic gunoiul menajer până la legea RCA. Toate aceste amenzi au venit pe fondul întârzierii adoptării legilor impuse de UE și a utilizării unor forme de tergiversare pe care funcționarii UE au ajuns deja să le cunoască bine. Vom reveni în perioada următoare și cu poziția unor operatori locali din domeniul crypto.