Nu există soluţie la criza demografică a României, spun specialiştii. Anunţ oficial despre populaţia României

Adaugă-ne ca sursă preferată

POPULAŢIA ROMÂNIEI – „Nu văd soluţii la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 şi 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, şi care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuţi este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000, ceva pe sub. Nu ştim ce s-a întâmplat cu migraţia externă netă”, a declarat Vasile Gheţău, în cadrul evenimentului „Populaţia în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populaţiei şi 167 de ani de statistică oficială în România”.

La rândul său, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ.

De asemenea, profesorul Dumitru Sandu susţine că nu există o soluţie miracol pentru reducerea declinului demografic şi a dat exemple de ţări precum Portugalia sau Spania care au revenit din declinul demografic.

„Soluţie, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar. România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Simplu, soluţia pentru revenirea din declinul demografic este o soluţie cu parametri multipli, care implică, între altele, eu ştiu, iarăşi, ştiu ca orice sociolog, da, oamenii vin în ţară şi pleacă din nou că e prea multă corupţie şi nu le place. Ca atare, avem nevoie, mi-am şi notat pe hârtie: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în ţară a oamenilor, cu locuri de muncă şi aşa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată. În clipa de faţă, datele pe care le avem la dispoziţie pentru a judeca procesul îi pun împreună pe imigranţii veniţi din Asia, de nu ştiu unde, plus românii care se întorc în ţară. Nu, am nevoie să ştiu câţi sunt români, cetăţeni români, câţi sunt cetăţeni din Afganistan şi aşa mai departe. Bun. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiţiei. Foarte mulţi oameni nu se întorc în ţară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o ţară care este bolnavă”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a reţine şi integra imigranţii în România, sociologul Gelu Duminică a atras atenţia că există probleme chiar şi cu minorităţile prezente de mai mult timp.

„Noi avem probleme cu minorităţile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minorităţile noi. De asta cred că e nevoie să reaşezăm sistemul şi vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbeşte acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădiniţa română şi trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziţioneze comunicarea în limba ţării unde se stabileşte. Vă dau doar un exemplu. Şi o rezistenţă la schimbarea de sistem fantastică, iar politicianul român nu gândeşte şi aşa mai departe. Ca informaţie de background, vă spun că undeva în anul 2009 administraţia prezidenţială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice şi sociale. Cei trei, adică profesorul Gheţău, profesorul Sandu şi subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acţiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă aşteptate”, a declarat Gelu Duminică.

El a precizat că, dacă s-ar fi luat măsuri în zona de pregătire în 2010 sau în 2011, acum am fi avut rezultate, pentru că, pentru a avea rezultate într-o politică demografică, este nevoie de timp.

Criza demografică a continuat în România şi în luna mai din 2026. Populaţia României a înregistrat, în luna mai a acestui an, un spor negativ (-8.381), numărul deceselor înregistrate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ultimul an cu spor natural pozitiv a fost 1991. Din 1992 şi până acum, fără întrerupere, România a înregistrat în fiecare an un spor negativ, conform datelor oficiale. Suntem printre ţările cu cel mai lung declin demografic. Populaţia României a ajuns, la 1 ianuarie 2026, la 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele INS.

Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992 şi până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.

În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare.

Cel mai mare declin a avut loc în perioada 2020-2021 (perioada de vârf a pandemiei COVID-19). După acest interval a avut loc o uşoară temperare a declinului, dar fără o redresare consistentă şi fără vreo revenire pe teritoriu pozitiv.

Tendința generală indică o scădere demografică continuă şi accentuată.

Sporul natural al populaţiei  a rămas negativ în mai. Numărul deceselor a fost de aproape 2 ori numărul născuţilor-vii în martie, aprilie şi mai 2026.

Populaţia României a înregistrat, în luna mai a acestui an, un spor negativ (-8.381), numărul deceselor înregistrate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, în luna mai din 2026, s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 10.444 copii, în scădere cu 211 (-2%) faţă de luna aprilie, scrie Agerpres.

Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna mai a fost de 18.825 (9.734 pentru persoane de sex masculin şi 9.091 pentru persoane de sex feminin), mai puţin cu 588 decese faţă de luna aprilie, ceea ce reprezintă o scădere de 3% (-2,9% persoane de sex masculin şi -3,2% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna mai a acestui an a fost de 51, în scădere cu 10 faţă de luna aprilie.

În luna mai din 2026, 42,1% (7.925 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 28,1% (5.283 decese) la persoanele de 70-79 ani şi 16,1%, reprezentând 3.025 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (72 decese), 5-19 ani (41 decese) şi 20-29 ani (65 decese).

Statistica oficială mai arată că numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii înregistrat în luna mai din 2026 a fost mai mic cu 1.561 (-13%) comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior.

Numărul certificatelor de deces din luna mai 2026 a scăzut cu 331 (-1,7%) faţă de luna mai a anului 2025, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 15 mai mic în luna mai 2026 decât aceeaşi lună din anul precedent.

Sporul natural a fost negativ atât în luna mai 2026 (8.381 persoane) cât şi în luna mai 2025 (7.151 persoane).

În luna mai a anului acesta, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.334 persoane (4.782 persoane de sex masculin şi 4.552 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.491 persoane (4.952 persoane de sex masculin şi 4.539 persoane de sex feminin). Faţă de aceeaşi lună din anul 2025, numărul deceselor înregistrate a scăzut cu -2% în mediul urban (-3,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi +0,02% în cazul persoanelor de sex feminin) şi cu -1,5% în mediul rural (-1,5% în cazul persoanelor de sex masculin şi -1,5% în cazul persoanelor de sex feminin).

Pe de altă parte, în luna mai a acestui an, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 9.218 căsătorii.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.055 în aceeaşi lună a anului în curs, arată datele INS.

Proiecţii pentru 2080

Conform celor mai recente proiecții realizate de INS, numărul populație rezidente ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 mii persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 – 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.

Câţi români mai rămân până în 2100? Cu cât scade populaţia României în următorii 75 de ani – estimări Eurostat

Date până la 1 ianuarie 2026

Populaţia României a scăzut cu 0,5%, la 1 ianuarie 2026, faţă de perioada similară din anul anterior, până la 21,646 milioane de persoane, conform datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare, cu 55,2%, respectiv 51,2% din total, scrie Agerpres.

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de circa 11,948 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă prima lună din 2025. În acelaşi timp, populaţia din mediul rural număra, în intervalul analizat, 9,697 milioane de persoane, în creştere uşoară, de 0,04%, raportat la perioada de referinţă.

Datele oficiale relevă faptul că populaţia feminină a fost de 11,091 milioane de persoane, în scădere cu 0,5%, de la un an la altul, iar aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10,555 milioane de persoane (-0,5%), scrie Agerpres.

De asemenea, procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2025, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei. Indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 131,7 (la 1 ianuarie 2025) la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 43,2 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2025, în timp ce vârsta mediană s-a situat la 44,3 ani, în creştere cu 0,5 ani.

La 1 ianuarie 2026, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%), grupă care a avut cea mai mare pondere şi în rândul persoanelor de sex masculin (9%).

Totodată, în rândul persoanelor de sex feminin, cea mai mare pondere o deţin grupele de vârstă 45-49 ani şi 55-59 ani (8,2%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) şi 15-19 ani (5,2%).

INS precizează că datele privind populaţia, după domiciliu, la 1 ianuarie 2026, vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza centrală de date online TEMPO, în cursul lunii aprilie 2026.