UniCredit prognozează că economia României ar putea înregistra totuși o creștere foarte ușoară în acest an

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Europa Centrală şi de Est (ECE) este pregătită să rămână una dintre cele mai reziliente regiuni de creştere din Europa, susţinută de cererea internă, investiţiile finanţate din fonduri europene şi diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dacă guvernele continuă eforturile de consolidare fiscală şi gestionează presiunile inflaţioniste”, arată raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit unui comunicat transmis vineri, majoritatea economiilor din ECE vor înregistra o creştere a PIB de aproximativ 2-3% în 2026, susţinută în principal de consumul populaţiei şi de o absorbţie mai bună a fondurilor europene.

„România şi Slovacia vor evolua sub media regională pe termen scurt, deoarece măsurile de consolidare fiscală vor afecta activitatea economică. Pentru România, UniCredit estimează o creştere a PIB de 0,2% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027”, mai arată raportul.

Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminuând preocupările legate de perturbările aprovizionării cu energie şi de riscurile inflaţioniste, deşi situaţia din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudine, notează sursa citată.

În acelaşi timp, stimulentele fiscale şi creşterea cheltuielilor pentru apărare din Germania sunt aşteptate să sprijine exporturile regionale începând cu 2027.

„Europa Centrală şi de Est continuă să demonstreze o rezilienţă remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice şi a provocărilor structurale din sectorul manufacturier, cererea internă rămâne un motor puternic al creşterii economice. Regiunea intră într-o etapă în care ţările capabile să combine consolidarea fiscală cu investiţii şi reforme pentru creşterea competitivităţii vor fi cel mai bine poziţionate pentru a atrage capital şi a susţine creşterea pe termen lung. Privind înainte, o absorbţie mai bună a fondurilor UE şi îmbunătăţirea cererii externe ar trebui să susţină o accelerare mai amplă a economiilor din regiune începând cu 2027”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat în comunicat.

Deşi imaginea de ansamblu rămâne pozitivă, raportul evidenţiază diferenţe semnificative între ţări. Astfel, Polonia va rămâne una dintre economiile cu cele mai bune performanţe, cu o creştere estimată a PIB de 3% în 2026 şi 2027, susţinută de cererea internă robustă.

Totodată, Bulgaria este aşteptată să înregistreze o creştere de 2,9% în 2026, în timp ce Serbia ar putea înregistra un avans de 2,9% în 2026 şi de 3,5% în 2027.

În Ungaria, redresarea economică va fi mai graduală, cu o creştere de 1,3% în 2026, urmată de o accelerare la 2,5% în 2027, pe fondul revenirii investiţiilor.

Raportul arată că inflaţia rămâne una dintre principalele provocări ale regiunii.

„Efectele de bază, majorările de taxe şi şocurile din preţurile energiei contribuie la creşterea inflaţiei în mai multe ţări. Cu toate acestea, reducerea preţurilor energiei este de aşteptat să îmbunătăţească semnificativ perspectivele. Până la finalul anului 2027, UniCredit estimează că inflaţia va reveni în intervalele-ţintă ale băncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro”, se mai arată în document.

În ceea ce priveşte România, începând cu mijlocul acestui an, inflaţia va înregistra o scădere amplă, susţinută de eliminarea şocurilor inflaţioniste de anul trecut. În plus, diminuarea efectelor şocului din preţurile energiei şi temperarea cererii de consum vor contribui la reducerea suplimentară a presiunilor inflaţioniste în a doua parte a anului 2027, notează sursa citată.

Politicile monetare vor reflecta această perspectivă de reducere graduală a inflaţiei după efectele temporare ale şocurilor energetice.

Astfel, banca centrală a Ungariei este aşteptată să continue reducerea ratelor dobânzilor în 2026, în timp ce autorităţile monetare din Polonia, România şi Serbia ar putea începe cicluri moderate de relaxare monetară abia în a doua jumătate a anului 2027. În Cehia, banca centrală ar putea inversa în 2027 majorările de dobândă operate în 2026.

„Îmbunătăţirea graduală a perspectivelor privind inflaţia creează un mediu mai favorabil pentru pieţele financiare, monede şi deciziile investiţionale. Chiar dacă ritmul relaxării monetare va varia de la o ţară la alta, companiile şi investitorii ar trebui să beneficieze de o stabilitate macroeconomică mai mare şi de reducerea inflaţiei pe termen mediu”, a declarat Eszter Gargyan, CEE FX Strategist, UniCredit.

Guvernele din regiune continuă să se confrunte cu provocarea de a reduce deficitele bugetare fără a afecta perspectivele de creştere economică.

„Cheltuielile ridicate pentru susţinerea costurilor energiei şi pentru apărare vor menţine deficitele fiscale la niveluri ridicate până în 2026, înainte de o stabilizare graduală în 2027. Ciclurile electorale din Polonia, România şi Slovacia ar putea întârzia procesele de consolidare fiscală”, se mai arată în document.

În Ungaria, deficitul va rămâne ridicat în 2026, însă măsurile de consolidare sunt aşteptate să înceapă încă din a doua jumătate a anului. Noi şocuri pe piaţa energiei sau o încetinire economică mai pronunţată ar putea amplifica presiunile asupra ratingurilor suverane ale ţărilor cu deficite ridicate, se mai precizează în comunicat.

„Pentru companiile care activează în Europa Centrală şi de Est, perspectivele indică oportunităţi în continuare, în pofida incertitudinilor existente. Consumul robust al gospodăriilor va continua să susţină sectoarele de retail, bunuri de consum şi servicii, în timp ce absorbţia îmbunătăţită a fondurilor europene va sprijini proiectele de infrastructură şi investiţiile. Sectorul manufacturier ar putea beneficia pe termen mediu de creşterea cererii din Germania, deşi provocările legate de competitivitate, restructurarea industriei auto şi deficitul de forţă de muncă rămân elemente structurale importante”, se mai precizează în comunicat.

Conform sursei citate, pentru gospodării, menţinerea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, dinamica pozitivă a salariilor şi temperarea treptată a inflaţiei ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea puterii de cumpărare în mare parte din regiune.

Raportul mai arată că, pe măsură ce inflaţia se apropie de ţintele băncilor centrale şi dobânzile încep să scadă gradual, condiţiile de finanţare pentru creditele ipotecare şi de consum sunt aşteptate să se îmbunătăţească, deşi calendarul va diferi semnificativ de la o ţară la alta.