ANAF așteaptă clarificări de la BNR, dar legislația în domeniul criptomonedelor nu poate genera acum decât litigii. Problemele încep de la înregistrările contabile – avocat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Recent a apărut Ordinul 750/2026 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului utilizat de Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori, potrivit căruia aceștia au obligația de a raporta anual la ANAF date despre conturi, solduri și detalii despre fiecare tranzacție (cumpărare, vânzare sau schimb) efectuată de utilizatori. În plus, conform declarațiilor președintelui ANAF, instituția intenționează chiar să înființeze o divizie de control al tranzacțiilor cu criptomonede.

Legislația este destul de clară cu privire la obligațiile fiscale ce revin persoanelor fizice implicate în tranzacționarea criptomonedelor (ANAF publicând broșuri și ghiduri pentru acest tip de venituri și organizând cursuri pe această temă).

Problema este la societățile care activează în acest domeniu și care doresc să se conformeze fiscal. Lucrurile nu sunt la fel de clare.

„De cel puțin 6 ani, Ministerul Finanțelor evită elaborarea unor reguli contabile specifice criptoactivelor. Într-o lume a digitalului, suntem forțați să asimilăm un Bitcoin și Ethereum cu stocurile de marfă tradițională sau cu imobilizările, în funcție de intenția de utilizare a acestora.  În 2020, CECCAR a inițiat un demers de completare a legislației contabile, însă fără niciun rezultat”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, partener Dobrinescu Dobrev Haraga.

Astfel, nu se știe care ar fi înregistrările contabile la momentul obținerii unui criptoactiv prin minare, nu există reguli privind momentul la care o societate ar trebui să recunoască venituri impozabile (din minare, din creșteri de valoare, din schimb sau din vânzare).

„Cei mai mulți contabili consideră că, din cauza fluctuațiilor de valoare a acestor active, gestiunea lor ar trebui ținută extra-contabil. Alții le înregistrează contabil și fac reevaluări care determină venituri și cheltuieli care alterează semnificativ indicatorii contabili și fiscali ai societății. Toate aceste operațiuni au loc în economia României de mai bine de 15 ani”, a mai afirmat Luisiana Dobrinescu.

Dacă ne uităm la operațiunile prezentului, acele de DeFi (Decentralized Finance) și de staking (blocarea unei anumite cantități de criptomonede într-un protocol blockchain pentru a susține securitatea și funcționarea rețelei) – toate având ca instrumente și scop obținerea de criptoactive – ceața este completă și totală.

Statele membre au abordări foarte diferite cu privire la modalitatea de înregistrare contabilă a operațiunilor cu criptoactive și, mai ales, cu privire la momentul exigibilității veniturilor (și implicit, a impozitului pe profit).

„La fiecare discuție pe această temă, ni se spune că Ministerul Finanțelor așteaptă ceva de la BNR, care așteaptă ceva de la Ministerul Justiției, pentru ca astfel să nu se întâmple nimic. Sentimentul meu este că niciuna dintre instituții nu dorește să își asume responsabilitatea reglementării. Într-un astfel de context, emiterea unor decizii de impunere în urma controalelor ANAF nu poate fi decât o uriașă sursă de litigii”, a explicat Luisiana Dobrinescu.

Luând în considerare această ceață fiscală, putem ajunge, așa cum ne-am obișnuit în ultimii zece ani, la o amnistie fiscală care aruncă la coș nu doar posibile surse bugetare, ci și efortul inspectorilor fiscali, al contribuabililor care vor fi în postura de a se apăra, al avocaților și nu în ultimul rând, al instanțelor.

Dobrinescu Dobrev a devenit, recent, Dobrinescu Dobrev Haraga, mărindu-și astfel echipa de avocați în