Datoria guvernamentală la finalul lui 2025 a fost sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht – Guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit unui comunicat al Executivului, la sfârşitul anului 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.284 miliarde lei, din care datoria publică guvernamentală a reprezentat 1.255,6 miliarde lei, iar datoria publică locală 28,4 miliarde lei, scrie Agerpres.

„Comparativ cu anul 2024, datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde lei, evoluţie determinată în principal de necesitatea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei ajunse la scadenţă şi consolidării rezervei de valută aflate la dispoziţia Trezoreriei Statului. La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală s-a situat la 57,7% din PIB, iar datoria guvernamentală brută, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a fost de 59,3% din PIB, menţinându-se sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht”, precizează sursa citată.

De asemenea, „structura datoriei a rămas orientată către titlurile de stat pe piaţa internă, în timp ce pe pieţele externe principalele surse de finanţare au fost emisiunile de euroobligaţiuni şi împrumuturile contractate de la instituţii financiare internaţionale”, se mai arată în comunicat.

„La sfârşitul anului 2025, ponderea datoriei guvernamentale interne în totalul datoriei guvernamentale a fost de aproximativ 48,8%. Conform datelor publicate de Eurostat la 22 aprilie 2026, România s-a situat pe locul 14 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul datoriei guvernamentale raportate la PIB (59,3%), sub media zonei euro (87,8% din PIB) şi sub media Uniunii Europene (81,7% din PIB). „Contextul macroeconomic al anului 2025 a fost caracterizat de o creştere economică de 0,7% şi un deficit bugetar de 7,7% din PIB”, menţionează sursa citată.

Guvernul mai precizează că „măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 au contribuit la reducerea deficitului bugetar ESA la 7,9% din PIB, faţă de 9,3% în 2024”.

„Aceste măsuri vor susţine continuarea consolidării fiscale, reducerea treptată a deficitului bugetar până la nivelul de 2,5% din PIB în 2034 şi menţinerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă, sub pragul de 60% din PIB pe termen mediu (din 2031 şi până în anul 2041)”, mai arată sursa citată.