Moment cheie pentru România, vineri, 31 iulie: Rating Fitch. Aflăm dacă va fi nevoie de FMI. Ce spun rapoartele celor trei giganți,S&P, Moody’s, Fitch

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest moment, așa cum mai scria Economica, România are de departe cea mai proastă situație dintre toate țările din Europa Centrală și de Est. Pe lângă faptul că avem un deficit al contului curent de două ori cât media, adică diferența dintre intrările și ieșirile de valută este uriașă, și că avem de departe cea mai mare creștere a datoriei externe, suntem și singurii care în 2026 vom fi în recesiune.

Citește și: Gigantul S&P a publicat datele despre România și regiune: „Perspectivele sunt sumbre”. Stăm cel mai prost, dependenți de alte țări și în recesiune. Datorie de top, deficit extern de peste două ori cât media

România este în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor (investment grade) de către toate cele trei mari agenții internaționale (S&P, Fitch și Moody`s), cu perspectivă negativă și cu avertismente severe privind vulnerabilitățile economice și instabilitatea politică din țară.

Analiștii bancari de la Erste Group estimează că Fitch nu va retrograda România în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), deoarece riscul pe termen scurt a fost parțial atenuat de reducerea deficitului bugetar din prima jumătate a anului la circa 2% din PIB. Această ”păsuire” nu schimbă însă datele economice fundamentale care continuă să prezinte multiple riscuri, scrie www.studiifinanciare.ro.

În același timp, agenția S&P Global Ratings a publicat o analiză macroeconomică la sfârșitul acestei luni, precum și o evaluare ad-hoc neprogramată din cauza tensiunilor politice recente în care România este menționată drept cea mai vulnerabilă economie din Europa Centrală și de Est. Potrivit raportului citat de Economica.net, agenția estimează o creștere economică zero pentru anul 2026 și un deficit public de 6,3% din PIB iar datoria publică va rămâne printre cele mai mari din regiune în perioada 2026-2027.

Totodată, la sfârșitul lunii iunie, Moody’s a emis un semnal de alarmă puternic legat de prăbușirea coaliției de guvernare și incertitudinea politică prelungită. Agenția a subliniat că lipsa unei majorități parlamentare stabile pune în pericol reformele din PNRR și consolidarea finanțelor statului. Moody’s atrage atenția că plățile cu dobânzile vor absorbi 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și 9,6% în 2027.

Prin urmare, nivelul datoriei publice a României rămâne principalul motiv de îngrijorare pentru evaluatorii internaționali în condițiile în care toate agențiile de rating prognozează o creștere continuă a datoriei publice a României, aceasta depășind deja oficial pragul critic de 60% din PIB în prima parte a anului 2026. Deși nivelul datoriei rămâne nominal mai mic decât media Uniunii Europene, ritmul accelerat de acumulare reprezintă principala temere pentru agențiile de rating.

Moody’s estimează că ponderea datoriei guvernamentale va atinge 62,9% din PIB în 2027, urmând să se stabilizeze ulterior în jurul pragului de 65% dar, din cauza randamentelor mari, plata dobânzilor va absorbi 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și va urca la 9,6% în 2027.

Și S&P estimează un parcurs similar, evidențiind că datoria publică va rămâne pe o pantă ascendentă din cauza incapacității structurale de a reduce rapid deficitul bugetar, care va stagna la 6,3% din PIB în 2026. Totodată, S&P notează că datoria este susținută parțial de influxul de fonduri europene (aproape 2% din PIB în 2026), dar avertizează că blocarea reformelor va scumpi masiv refinanțările de pe piețele internaționale.

De altfel, intrarea datoriei în zona de peste 60% din PIB atrage o monitorizare mult mai strictă a piețelor financiare dar și Comisiei Europene, semnalând o depășire a criteriilor de la Maastricht. Raportul de convergență, publicat recent de Comisia Europeană, arată aceeasși traiectorie a datoriei publice, fiind estimată la un nivel de 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% din PIB în 2027. Mai mult, dacă politicile fiscale nu se schimbă radical, datoria ar putea exploda spre 90% din PIB în următorii 10 ani, arată același raport.

Întreaga analiză o puteți parcurge AICI