AEI: Avem o penurie pe piața de carburanți sau se construiește o percepție care să justifice prețurile mari? Autoritățile trebuie să explica dacă există un deficit fizic de motorină în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În ultimele zile, piaţa carburanţilor din România a fost alimentată cu un nou mesaj, avertismentul asupra unor întârzieri la livrarea motorinei către clienţi, invocând contextul internaţional actual faptul că vânzările au depăşit capacitatea logistică a depozitelor. Întrebarea este simplă: vorbim despre o problemă reală a întregii pieţe sau despre o situaţie punctuală, care riscă să creeze impresia unei penurii generale? Dacă România s-ar confrunta cu un deficit real de motorină, ar fi firesc ca acelaşi mesaj să fie transmis de toţi marii operatori. Însă nu vedem acest lucru.

Rompetrol, compania statului kazah care a fost blocată o săptămână să primească ţiţei, nu a emis avertismente similare privind imposibilitatea onorării comenzilor. Dimpotrivă, în ultimele săptămâni compania a comunicat funcţionarea normală a rafinăriei şi nu a anunţat restricţii comerciale generalizate. Nici în Bulgaria, unde Rompetrol este un jucător important, nu există avertizări publice privind întârzieri la livrările de motorină sau limitarea aprovizionării. Din contră, activitatea comercială continuă normal, inclusiv prin campanii de stimulare a vânzărilor”, scrie specialistul pe site-ul AEI, într-un articol cu titlul „Penurie sau construcția unei percepții care justifică prețuri mai mari în România?”.

Potrivit acestuia, OMV Petrom îşi produce întreaga cantitate de benzină şi circa 35% din motorina vândută în România din producţia internă.

„Atunci, care ‘context internaţional’ influenţează întârzieri la livrarea motorinei către clienţii en-gros? Mai mult, Guvernul României a transmis recent că nu estimează apariţia unei penurii de carburanţi, iar măsurile adoptate urmăresc fluidizarea transporturilor şi a distribuţiei, nu raţionalizarea consumului. În aceste condiţii, apar câteva întrebări la care piaţa merită răspunsuri: Este vorba despre o problemă logistică proprie unui operator sau despre un deficit real de motorină? Dacă este doar o dificultate logistică, de ce mesajul este transmis ca un semnal privind întreaga piaţă? De ce ceilalţi mari producători şi distribuitori nu raportează aceeaşi situaţie? De ce, în statele vecine, alimentate din aceleaşi fluxuri regionale, nu apar avertismente similare?”, menţionează Dumitru Chisăliţă.

În opinia sa, experienţa ultimelor săptămâni arată că simpla apariţie a unor informaţii privind posibile probleme de aprovizionare poate genera reacţii emoţionale: cumpărări preventive, creşterea comenzilor şi, implicit, presiune suplimentară asupra lanţului logistic. În astfel de situaţii, percepţia poate deveni aproape la fel de importantă ca realitatea.

„Iar atunci când consumatorii sunt convinşi că urmează o penurie sau că preţurile vor continua să crească, piaţa acceptă mult mai uşor noi scumpiri. De aceea, este esenţial ca autorităţile şi companiile să comunice transparent şi unitar. Diferenţa dintre o problemă logistică punctuală şi o criză reală de aprovizionare trebuie explicată clar, pentru că altfel orice mesaj poate alimenta speculaţiile şi poate contribui la justificarea unor preţuri tot mai mari. Consumatorii au nevoie de certitudini, nu de mesaje contradictorii.

De aceea, autorităţile au obligaţia să răspundă public imediat la câteva întrebări simple: Există sau nu un deficit fizic de combustibil în România? Ce nivel au stocurile comerciale şi cele de siguranţă? De ce mesajele diferă atât de mult între principalii operatori? De ce nu vedem avertismente similare în alte state din regiune? În lipsa unor răspunsuri clare, consumatorii rămân cu impresia că fiecare nou mesaj privind întârzieri, probleme logistice sau cerere excepţională pregăteşte terenul pentru acceptarea unor preţuri tot mai mari. Piaţa are nevoie de transparenţă, nu de percepţii. Pentru că atunci când percepţia devine mai puternică decât realitatea, cel care plăteşte nota de plată este întotdeauna şoferul”, a mai scris Dumitru Chisăliţă.