Bolojan: Am renegociat în calitate de premier jalonul de decarbonizare. Am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Declaraţiile au fost făcute după ce Bolojan a fost întrebat dacă va da curs solicitării preşedintelui PSD, Sorin Grindeanu, care i-a cerut să meargă de urgenţă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor pe bază de cărbune.

„Problema centralelor pe cărbune ţine de zona de energie. Şi aici sunt două aspecte, cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia fondurilor europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit, atât sub formă de granturi, dar şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune, înlocuind-o cu alte forme de producţie, producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025, când am avut termenele prin care trebuia să facem aceste schimbări, nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului, nici în judeţul Gorj şi în întârziere în două oraşe – de exemplu, Constanţa sau Arad – nu s-au realizat lucrurile. La Arad şi la Constanţa, cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi, practic, în această toamnă vor funcţiona”, a declarat Ilie Bolojan, luni, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a subliniat că a renegociat jalonul privind decarbonizarea şi că România a obţinut cele mai bune condiţii posibile, în limitele angajamentelor asumate anterior.

„În această perioadă, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare. Am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care, până la sfârşitul lunii august, avem nişte clauze de îndeplinire pe care, dacă România le îndeplineşte şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea ce nu îndeplinim vom primi probabil nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale, cum am făcut în această perioadă prin studiile pe care le-am depus legate de a arăta care este sustenabilitatea sistemului nostru energetic şi, doi, decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari, pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate, care înseamnă corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de accesat din PNRR”, a declarat Bolojan.

Şeful Executivului a dat drept exemplu situaţia CET Govora, despre care a spus că oprirea activităţii la finalul lunii august a fost deja convenită cu Comisia Europeană în cadrul renegocierii PNRR din această primăvară.

„În primăvara acestui an a fost o renegociere a acestor clauze, atunci s-a încheiat o negociere pe PNRR, şi în mandatul domnului Ivan s-a luat decizia de comun acord cu conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea ca CET-ul de la Govora, care este înlocuit cu o centrală pe gaz, să-şi încheie activitatea la finalul lunii august. Este o decizie pe care România şi-a asumat-o, prin Ministerul Energiei de la data respectivă, pe care dacă o modificăm acum se declanşează automat un mecanism de ireversibilitate, care înseamnă nişte corecţii foarte mari”, a afirmat Bolojan.

Întrebat dacă ar susţine proiectul de lege propus de PSD, potrivit căruia România să nu mai închidă nicio capacitate de producţie a energiei înainte ca una nouă să fie pusă în funcţiune, premierul a răspuns că o astfel de măsură ar avea costuri foarte ridicate.

„Lucruri care sună teoretic bine, dar care au nişte costuri enorme. Era foarte bine ca, timp de cinci ani de zile, toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul energetic să fi făcut ceea ce trebuie în aşa fel încât România să absoarbă banii europeni pe care i-am avut la dispoziţie în această zonă, să realizeze lucrările cum le-au realizat alţii şi să fim în situaţia în care nu avem niciun fel de problemă de acest tip”, a declarat Bolojan.

Premierul interimar a fost întrebat dacă în cadrul discuţiilor la nivelul Guvernului pe tema crizei energetice s-a luat în calcul vreun scenariu în care să se repornească grupuri de la centrale electrice pe bază de cărbune şi în ce condiţii s-ar putea aplica un astfel de scenariu.

„Ca să poţi porni astfel de grupuri, care sună totul teoretic, trebuie să ai grupul într-o anumită stare de funcţiune, trebuie să ai cărbunele pentru el, şi tot ce a fost posibil de pornit, inclusiv CET-ul Grozăveşti, de exemplu, care funcţionează, sigur, pe gaz, a fost repornit în această perioadă. Altfel, riscăm să folosim o retorică care nu are nicio acoperire în practică”, a explicat Bolojan.

Premierul interimar a fost întrebat dacă se ia în calcul repornirea unor grupuri de la Turceni şi Rovinari.

„Grupurile de la Rovinari funcţionează în bună regulă, în sensul la capacitatea maximă pe care o au, în funcţie de rezervele pe care le au la dispoziţie şi, deci, tot ce s-a putut porni în condiţii în care există rezerve funcţionează în condiţii normale, inclusiv Paroşeniul şi aşa mai departe, atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a afirmat Bolojan.