Ciprian Ciucu: Am nevoie de cinci, chiar şase ani să pun oraşul la punct din punct de vedere al infrastructurii. După aceea, venim cu proiecte de regenerare urbană

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Capitalei, în acest an au fost deblocate şi lansate zeci de şantiere, în special pentru infrastructura rutieră şi reţeaua de termoficare.

„Erau atât de întârziate, încât efectiv avem doar aceste două opţiuni: să nu facem nimic şi să pierdem banii europeni atraşi pentru ele sau să fac apel la înţelegerea bucureştenilor, să aibă încredere că şantierele vor fi la timp finalizate. Am nevoie de cinci, chiar şase ani să pun oraşul la punct din punct de vedere al infrastructurii. După aceea, venim cu proiecte de regenerare urbană, mai mult verde, curăţenie, clădiri îngrijite, spaţiu public de calitate, în care să ne placă să trăim”, a declarat Ciprian Ciucu într-o postare publicată pe pagina de Facebook a Primăriei.

Reprezentanţii Municipalităţii au punctat că experienţa altor oraşe din Europa arată că transformările urbane nu se fac de pe o zi pe alta.

„Cum arată acum oraşele europene care au trecut ani la rând prin şantiere. Nu a fost uşor pentru localnici, dar acum trăiesc în metropole civilizate, dezvoltate, cu accent pe verde, pe sănătate şi pe siguranţă. Bucureştiul este în urmă, abia acum începe să se pună la punct, dar în următorii cinci ani ne vom mândri cu el. Primarul general Ciprian Ciucu îl va pune la punct! Experienţa altor oraşe frumoase din Europa ne arată că transformările urbane nu se fac de pe o zi pe alta. A fost nevoie de perioade lungi în care locuitorii au suportat şantiere, trafic, zgomot. Însă azi sunt date ca exemple de bune practici tocmai pentru că au avut consecvenţă în investiţii şi în planificare”, au adăugat reprezentanţii Municipalităţii.

Aceştia au dat câteva exemple, printre care Copenhaga, Paris şi Madrid.

În anii 1960, Copenhaga era un oraş dominat de automobile, centrul era aglomerat, iar portul era puternic poluat, iar din 1962 şi până în prezent s-a reabilitat, în etape. S-au construit sute de kilometri de piste pentru biciclete, s-a creat infrastructură verde, s-au regenerat zonele portuare, iar metroul a fost extins. În prezent este considerat unul dintre cele mai prietenoase oraşe din lume pentru pietoni şi biciclişti.

Parisul este prezentat drept un alt exemplu de transformare urbană, prin proiecte derulate în ultimele două decenii, precum Grand Paris Express, cea mai mare extindere a reţelei de metrou din Europa, reamenajarea bulevardelor şi pieţelor, transformarea malurilor Senei în promenade, extinderea reţelei de piste pentru biciclete şi plantarea de arbori.

Madrid a trecut prin şantiere în perioada 2003 – 2015. Atunci, autostrada M-30 a fost îngropată în tunel, iar deasupra s-au amenajat peste 120 de hectare de parc, piste de biciclete, locuri de joacă şi poduri pietonale.

Indiferent de ţară, transformările au urmat câteva principii comune: au fost planificate pe termen lung (10-30 de ani, uneori mai mult); lucrările au fost etapizate, astfel încât oraşul să poată funcţiona; accentul a fost pus pe transportul public, spaţiile verzi şi regenerarea zonelor degradate; locuitorii au acceptat că şantierele produc disconfort temporar, dar urmăresc beneficii pe termen lung, au mai adăugat reprezentanţii Primăriei Capitalei.