Chisăliţă: Situaţia pe piaţa gazelor va fi mai tensionată în iarnă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat dacă estimează o criză a gazelor în sezonul rece, Chisăliţă a răspuns că nu va fi neapărat o criză, ci o situaţie mai tensionată decât a fost iarna trecută, din trei „perspective”.

„Prima – există anumite prognoze care arată că iarna următoare va fi mai grea decât aceea din 2025 – februarie 2026. A doua problemă este tendinţa evoluţiei preţului pe pieţele internaţionale, în primul rând pe TTF (indice de referinţă pentru gazele naturale – n.r.), care arată preţuri mult mai mari decât în iarna precedentă. A treia chestiune importantă este nivelul de depozitare. Nivelul gazelor înmagazinate în momentul de faţă atât în lume, cât şi în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât anii trecuţi. Or, toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare şi preţuri mai mari”, a explicat specialistul în energie.

Preşedintele AEI se aşteaptă la o creştere a preţurilor la facturile electrice, mai ales că furnizorii vor trimite noile oferte consumatorilor.

„Anul trecut, liberalizarea pieţei de energie s-a făcut în august. Majoritatea contractelor au fost pe un an. Suntem în situaţia ca anumite companii de furnizare a energiei electrice să trimită oferte care ţin seama de istoricul anului respectiv. Ce am avut noi în ultimele şase luni? Am avut al doilea cel mai mare PZU (piaţa pentru ziua următoare – n.r.) din Europa, după Italia. Asta înseamnă costuri pe care companiile le-au plătit, pentru că acestea vin, în general, cu preţuri fixe care acoperă diverse riscuri şi costuri. Costurile se recuperează anul următor din ofertele-preţ. A doua problemă este criza fără precedent din sistemul energetic, care este decontată de furnizori, urmând ca aceştia să-şi recupereze banii din ofertele viitoare. În ultimul rând, astfel de situaţii determină o abordare prudenţială din partea companiilor, în sensul că vin cu prime de risc care acoperă eventuale situaţii similare care s-ar întâmpla anul următor”, a susţinut acesta.

În opinia sa, preţurile ar putea creşte cu sume cuprinse între 3-5% şi 20%, în funcţie de scenariul din perioada august 2026 – iulie 2027.

„O analiză pe care am făcut-o săptămâna trecută arată că există trei scenarii probabile pentru perioada următoare, august 2026 – iulie 2027. Cele trei scenarii iau în considerare un scenariu optimist în care noi previzionăm o creştere în oferte a preţului cu 3-5%. Această abordare pleacă de la ceea ce s-a întâmplat în primele şase luni din 2026 din perspectiva evoluţiei PZU, dar şi o situaţie, să zicem optimistă. Adică vom trece cu brio, nu cu foarte mari emoţii, nu cu foarte mari evoluţii şi creşteri ale preţului în această perioadă, august, în care suntem în criză. Un scenariu optimist pleacă de la ideea că vom avea o criză de circa trei săptămâni, care va veni cu o cerere mai mare decât oferta, însemnând preţuri mari pe PZU. Asta înseamnă costuri mai mari cu echilibrarea. Estimările noastre sunt că în cazul acestui scenariu discutăm de o creştere cu 10-15% a ofertelor pe care le avem faţă de ceea ce există în momentul de faţă ca şi preţ mediu”, a spus Chisăliţă.

Un al treilea scenariu este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, dar şi o situaţie în care ar fi probleme şi cu depozitele de gaze în iarnă.

„Un al treilea scenariu pe care l-am analizat este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, preţuri mari pe energie electrică achiziţionată din import, dar şi o situaţie puţin discutată şi anume că vom avea depozite de gaze parţial umplute. Va fi o situaţie nu foarte bună în iarna 2026-2027, cu o ofertă mai mică pe gaze naturale şi preţuri mai mari care se vor răsfrânge inclusiv în preţul energiei electrice şi care înseamnă oferte care vor fi mai mari cu 15-20% în scenariul pesimist pentru perioada următoare”, a adăugat preşedintele Asociaţiei.