Ce spune Isărescu despre trecerea României la euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este foarte bună (discuţia despre trecerea la euro – n.r.). Banca Naţională a sprijinit şi în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018 aici, în sala asta, aveau loc şedinţele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuţiile 2011-2012, am ajuns şi la detaliu, pe unde să intre maşinile cu numerar în ţară şi care să fie sucursalele care au depozite mari şi unde să postăm, ca să spunem aşa, să aşezăm stocul de numerar”, a spus Isărescu.

El a arătat că procesul a fost întrerupt în 2018 şi a amintit că România îndeplinea criteriile în 2014, însă contextul extern nu era favorabil, pe fondul crizei Greciei şi al crizei zonei euro, scrie Agerpres.

„Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariţia zonei euro. (…) Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă ţară în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR.

Pe plan intern, Isărescu a amintit că, după îndeplinirea criteriilor în 2014, a urmat o perioadă în care s-au redus impozitele şi au crescut cheltuielile, ceea ce a dus din nou la un deficit mare, ulterior intervenind pandemia şi războiul.

Guvernatorul BNR a subliniat însă că trecerea la euro nu reprezintă un simplu schimb de monedă.

„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leu cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente şi politice şi sociale. Se duce până în toată societatea. Şi nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat Mugur Isărescu.

El a precizat că România nu are o alternativă la adoptarea monedei euro, întrucât şi-a asumat acest obiectiv prin tratatul de aderare la UE.

„N-avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condiţiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condiţiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda naţională. Deci, decizia este deja luată”, a afirmat Isărescu.

El a adăugat că România este pregătită să înceapă procesul atunci când societatea va fi pregătită, însă în prezent nu este îndeplinit niciun criteriu.

„Noi suntem pregătiţi să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră, mă întrebaţi pe mine dacă ţara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Prioritatea este să facem această corecţie fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experienţa din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a spus el.

Isărescu a explicat că, după îndeplinirea criteriilor de performanţă, România trebuie să rămână cel puţin doi ani în mecanismul cursului de schimb şi să îşi păstreze stabilitatea indicatorilor.

El a subliniat că este necesară disciplina internă şi asumarea deciziilor, apreciind că România trebuie să demonstreze că îşi poate menţine indicatorii macroeconomici.

De asemenea, Isărescu a spus că nu poate indica deocamdată un termen pentru trecerea la euro.