Cele mai importante proiecte PNRR implementate de România şi ce s-a întâmplat cu autostrăzile, feroviarul, energia, digitalizarea – analiză IMM România

Adaugă-ne ca sursă preferată

PNRR – „Lecţia principală pe care am învăţat-o sau pe care statul ar trebui să o înveţe este că dacă programăm fondurile europene neţinând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susţinută, de o programare realistă pe câteva obiective majore, şi să nu încercăm să facem de toate pentru toţi, vom avea iarăşi un program eşuat, aşa cum se arată a fi PNRR„, a spus Jianu, conform Agerpres.

IMM România a realizat o analiză a implementării PNRR în patru domenii „care sunt şi cele mai vizibile, dar şi cele mai mai importante„:

• infrastructura rutieră, autostrăzile
• infrastructura feroviară
• energia
• digitalizare.

Analiza surprinde stadiul implementării la doar câteva săptămâni de termenul finalizării implementării PNRR, de 31 august, într-un moment în care autorităţile române şi Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.

Potrivit analizei, componenta de autostrăzi reprezintă unul dintre cele mai vizibile capitole ale PNRR, dar şi unul dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025.

Din cei 429 km de autostradă nouă planificaţi iniţial pe patru coridoare (A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania şi A1 Lugoj-Deva), două autostrăzi întregi (A8 şi A3) au fost eliminate integral din finanţare, iar kilometrajul s-a redus cu peste 40%.

Feroviarul – traiectorie diferită faţă de autostrăzi

Jianu a mai arătat că infrastructura feroviară a urmat o traiectorie diferită de cea a autostrăzilor. Astfel, reducerea nu s-a făcut prin tăierea kilometrajului unui singur coridor, ci prin eliminarea selectivă a unor loturi întregi din proiecte mai mari.

Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat integral ca lungime, cu ţinte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, în timp ce din coridorul Caransebeş-Timişoara-Arad a rămas activ doar o treime din traseul complet.

Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat iniţial pe cele două mari coridoare.

Ce s-a întâmplat în energie

În schimb, zona de energie este printre cele mai afectate de renegociere din punct de vedere structural, nu doar financiar. IMM România a remarcat faptul că spre deosebire de transport, unde reducerile au fost în principal proporţionale, la energie renegocierea a inclus eliminări integrale (producţia de baterii, cu un buget de 150 milioane euro) şi suspendări unilaterale de contracte (hidrogen verde şi fabricarea de panouri fotovoltaice).

Digitalizare

Conform specialiştilor din IMM România, componenta C7 (Transformare digitală) este cea mai granulară dintre toate componentele analizate, cuprinzând 20 de măsuri distincte coordonate de instituţii diferite (MEDAT, MS, MJ, MMFTSS, MAI, ANFP, ANAP, MIPE). Execuţia globală rămâne redusă (sub 22% din buget), cu un tipar recurent: proiectele mari şi strategice (cloud guvernamental, migrare aplicaţii, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au execuţie financiară mult sub cea a proiectelor de o anvergură mai mică.

Plusuri şi minusuri, lecţii pentru viitor

În concluzie, impactul pozitiv al PNRR constă în realizarea a aproximativ 257 km de autostradă, o investiţie majoră într-un domeniu în care finanţarea exclusiv din surse naţionale este dificil de susţinut, şi în modernizarea a aproximativ 220 km de cale ferată, contribuind la dezvoltarea unei alternative eficiente la transportul rutier de pasageri şi mărfuri.

Principalele deficienţe ale PNRR constatate de IMM România:

• renunţarea la componenta privind producţia de baterii, limitând o oportunitate de dezvoltare a capacităţilor naţionale de stocare a energiei;
• eliminarea componentei privind producţia de panouri fotovoltaice, cu diminuarea oportunităţii de dezvoltare a unui lanţ valoric naţional în domeniul energiei regenerabile;
• reducerea obiectivului iniţial de la aproximativ 429 km la 257 km de autostradă;
• reducerea obiectivului de la aproximativ 328 km la 220 km de cale ferată.

Cât priveşte digitalizarea IMM-urilor, impactul direct asupra întreprinderilor mici şi mijlocii a fost mai redus, investiţiile fiind orientate preponderent către proiecte de digitalizare ale sectorului public.

Confederaţia patronală menţionează că, din etapa de elaborare, PNRR a prezentat limite în ceea ce priveşte consultarea şi implicarea reală a partenerilor sociali, iar propunerile formulate de IMM România nu au fost reflectate în forma finală a Planului.

Astfel, IMM România a propus alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru susţinerea IMM-urilor, însă în forma finală a PNRR, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.

De asemenea, IMM România a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, însă această abordare nu a fost preluată în forma propusă.

Ca măsuri de sprijin pentru antreprenoriat şi inovare au fost propuse programe precum: „Romania Tech Nation”, pentru susţinerea a 20.000 de start-up-uri digitale şi programul EQUITY pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor şi scale-up-urilor.

Implementarea a fost, însă, dificilă a schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 şi 100.000 de euro, constată IMM România.