Tancurile petroliere stau la coadă pentru a încărca ţiţei în porturile din Venezuela

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întârzierile creează obstacole în calea unui plan al SUA de a creşte rapid exporturile de petrol ale Venezuelei în urma unui acord emblematic cu marile firme de trading. Lupta pentru infrastructură pare să se intensifice, deoarece mulţi parteneri ai companiei de stat PDVSA se pregătesc să îşi comercializeze independent cota de producţie pe baza unor noi contracte, scrie Agerpres.

Ultima dată când cei care doreau să cumpere ţiţei din Venezuela s-au confruntat cu întârzieri atât de mari a fost în timpul unei blocade navale impuse de SUA la sfârşitul anului trecut, parte a unei strategii care a culminat cu capturarea preşedintelui de atunci Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie. De atunci, liderul interimar Delcy Rodriguez a respectat planul Washingtonului de a relansa exporturile de petrol.

Însă, în ultimele luni, PDVSA şi partenerii săi nu au reuşit să exporte o cantitate mai mare de 1,25 milioane de barili pe zi, chiar şi în contextul creşterii producţiei de ţiţei şi al cererii globale ridicate, arată datele de monitorizare a navelor analizate de Reuters.

Comparativ, în urmă cu peste două decenii, când producţia de petrol a Venezuelei a atins un vârf de peste trei milioane de barili pe zi, terminalele sale au putut exporta o cantitate de peste 2,5 milioane de barili pe zi, iar navele intrau şi ieşeau din apele venezuelene în mai puţin de o săptămână.

„Viteza transferurilor de ţiţei din rezervoare în nave este incredibil de lentă, ceea ce obligă petrolierele să stea la chei mai mult decât ferestrele de încărcare atribuite. Şi dacă o navă soseşte pentru a descărca ţiţei, durează şi mai mult din cauza lipsei de capacitate de stocare a combustibilului”, a declarat o sursă din cadrul PDVSA.

Întârzierile sunt evidente, zeci de petroliere învârtindu-se în aşteptarea momentului în care vor putea încărca petrol, în special în apropierea portului Jose, de pe coasta de nord-est a Venezuelei, care gestionează aproximativ 70% din exporturile totale ale ţării.

Chiar şi companii privilegiate, graţie unor parteneriate vechi de decenii cu PDVSA, precum gigantul petrolier american Chevron, caută soluţii pentru a îmbunătăţi încărcarea, inclusiv solicitarea accesului la porturile dedicate până acum transportului maritim intern, au declarat sursele citate de Reuters.

Acordul de export de petrol încheiat de Venezuela cu SUA, şi prelungit de mai multe ori, a permis traderilor, inclusiv Vitol şi Trafigura, să transporte peste 140 de milioane de barili de ţiţei şi combustibil în acest an, majoritatea încărcăturilor având ca destinaţie SUA, iar altele pot reveni pe pieţe care nu au mai beneficiat de ţiţei din Venezulea de ani de zile, cum ar fi Europa şi India, pe măsură ce sancţiunile americane sunt relaxate.

Însă, în timp ce Washingtonul promovează un plan de reconstrucţie energetică de 100 de miliarde de dolari în Venezuela, care se concentrează în principal pe creşterea producţiei de ţiţei, proiectele în segmentele midstream şi downstream, inclusiv cele de reparare a terminalelor şi rafinăriilor, nu au prioritate.

Concurenţa pentru capacitatea portuară a determinat mulţi clienţi să recurgă la terminale şi zone de transfer al petrolului de pe o navă pe alta unde scurgerile de ţiţei sunt frecvente, provocând întârzieri şi costuri suplimentare, potrivit surselor şi documentelor analizate de Reuters.