Test BMW iX3: Ingineria BMW în față cu Transfăgărășanul și realismul fantastic din Țara Făgărașului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tranziția către mobilitatea electrică a suferit în ultimii ani o uniformizare clinică. Majoritatea SUV-urilor complet electrice au devenit grele, inerte și dominate excesiv de un software care izolează șoferul de drum. Totul pare din altă lume, artificial.

Odată cu generația Neue Klasse și cu noul iX3, BMW a promis să readucă plăcerea de a conduce pe scaunul șoferului și, tocmai de aceea, plecând din București pe autostrada spre Ploiești la volanul iX3 50 xDrive, am vrut să aflăm dacă promisiunea are suport în realitate.

Cu o lungime de 4,78 metri și un ampatament generos de 2,90 metri, noul iX3 are o prezență impunătoare, dar fluidă. Pe autostradă, zgomotul de rulare este aproape inexistent, iar mașina pare să plutească într-un timp suspendat, amintind de atmosfera din pânzele maestrului Ștefan Câlția, în care călătoria nu este o simplă deplasare, ci o punte între real și imaginar. O potrivire deloc surprinzătoare având în vedere că drumul avea să ne poarte chiar spre satul natal al pictorului, în Țata Făgărașului.

Dinamică la scară mare: 469 CP gestionați de „Heart of Joy”

Adevăratul test dinamic a început după ce am lăsat în urmă Ploieștiul și am atacat urcarea spre Predeal pe DN1. Abia aici cele două motoare electrice care dezvoltă un total de 469 CP puse la bătaie de BMW iX3 50 xDrive își arată utilitatea, sprintul de la 0 la 100 km/h fiind realizat în 4,9 secunde, o valoare remarcabilă pentru un SUV de 2,36 tone. Ceea ce surprinde însă imediat este modul în care BMW a reușit să estompeze această masă considerabilă. Bateria uriașă de 108,7 kWh este integrată structural în podea, coborând centrul de greutate la un nivel imposibil de atins de un SUV termic echivalent. Rezultatul? O mașină care se deplasează „ca pe șine”, dar care nu uită să lase șoferului bucuria de a conduce.

În spatele acestei coerențe de mișcare se află „Heart of Joy” – computerul central supranumit „creierul Neue Klasse” – care unifică managementul propulsiei, al frânării regenerative și al direcției. Pe virajele strânse comportamentul mașinii este remarcabil de neutru. Direcția are o „greutate” și o progresivitate foarte naturale. Deși avem de-a face cu o tracțiune integrală xDrive, sistemul distribuie cuplul cu prioritate către puntea spate. Acest lucru lasă puntea față descărcată de forțe parazite la ieșirea din viraj, oferind acea senzație pură, organică, pe care fanii mărcii o așteaptă. Caroseria controlează exemplar ruliul și tangajul, mașina refuzând să devină ezitantă chiar și atunci când combini frânarea târzie cu schimbarea bruscă de direcție.

Compromisul suspensiei pe drumurile spre Poiana Mărului

Părăsim DN1 și virăm spre Râșnov și Poiana Mărului, un sector de drum care își schimbă brusc textura și ne obligă să analizăm trenul de rulare pe suprafețe cu denivelări succesive și asfalt degradat. Aici ies la iveală reglajele ferme alese de inginerii bavarezi, o dovadă că inginerii BMW au orientat iX3 mai degrabă către dinamică decât către o suspensie excesiv de moale.

Echipat cu jante mari, iX3 se simte destul de rigid la imperfecțiunile dese ale asfaltului, iar zgomotul de lucru al suspensiei pătrunde discret în habitaclu pe porțiunile rugoase. În modul Comfort, apare o ușoară tendință subviratoare, extrem de predictibilă și ușor de corectat. Este un tribut acceptabil plătit stabilității de top pe care mașina o afișează în restul timpului. Consumul înregistrat pe parcursul acestei secțiuni montane a oscilat între 16,5 și 18,4 kWh/100 km, o eficiență remarcabilă raportată la gabarit și aproape de cifrele oficiale WLTP (cuprinse între 15,1 și 17,9 kWh/100 km).

Oprire în geografia afectivă: Albastrul din Șona și Fierăria lui Lazăr

Ajunși în Țara Făgărașului trecem Oltul și rulăm în deplină liniște electrică către Șona, satul care este locul copilăriei și pilonul central al universului artistic al lui Ștefan Câlția. Dincolo de povești satul ascunde o realitate patrimonială fragilă: dintr-un total de 302 numere de casă, aproape jumătate sunt fie locuri virane (80), fie gospodării nelocuite (70-80), ca urmare a îmbătrânirii populației.â

Oprim iX3-ul în inima satului, lângă „fierăria lui Lazăr”, un proiect a cărui clădirea veche a fost restaurată cu sprijinul financiar al pictorului, care a donat banii obținuți din vânzarea unor litografii. Conceput ca un atelier activ, spațiul produce astăzi unelte tradiționale pentru restaurarea caselor din sat, readucând la viață un meșteșug care dispăruse.

Apoi, lângă o fațadă zugrăvită în acel albastru intens, recuperat de artist din memoria afectivă a primilor ani de viață oamenii locului ne dezvăluie câteva dintre secretele locului: grație eforturilor unor organizații casele vechi din Șona sunt salvate, pe rând, folosind exclusiv materiale tradiționale: var stins, nisip și piatră. Doar că timpul nu așteaptă, iar degradarea unor clădiri este dincolo de puterea oamenilor de a le readuce la viață.

Misterul celor opt guruieți de la marginea satului

Conducem BMW iX3 către marginea localității având curajul, deloc indicat, de a pătrunde cu o mașină electrică a cărei podea se confundă cu pachetul de baterii, pe o porțiune de drum neamenajat. Un risc asumat, plătit cu o deplasare de melc și fiori reci pe șira spinăii în încercarea de a proteja zonele sensibile ale oricărei mașini electrice de asprimea drumului.

După un drum scurt peisajul se schimbă, dominat de o apariție spectaculoasă: „piramidele” de la Șona, numite de localnici guruieți. Cele opt movile de pământ impunătoare sunt dispuse în două șiruri paralele de câte patru și domină vizual valea Oltului de la o înălțime ce variază, din cauza eroziunii, între 12 și 30 de metri.

Din punct de vedere științific, originea lor rămâne un teritoriu încă investigat de specialiști și profani deopotrivă. Există ipoteze geomorfologice care vorbesc despre procese naturale de modelare a terenului, ipoteze arheologice care le asociază cu tumuli funerari sciți sau celți (argumentate prin fragmente de ceramică din epoca târzie a bronzului descoperite în zonă) și teorii, precum cea a cercetătorului Andrei Vartic, care le leagă geometric de situri dacice importante ca Racoș și Vârful Omu.

Pentru localnici însă, realitatea se îmbină cu legenda: movilele sunt bucăți de pământ și noroi curățate de pe încălțăminte de către uriașii care au traversat Oltul mlăștinos. Această ambiguitate fermecătoare se potrivește perfect cu realismul fantastic din pânzele lui Câlția, unde obiectele reale ascund multiple niveluri de lectură.

Ne continuăm drumul spre Sibiu, orașul ales pentru popasul de noapte. Autonomia uriașă de până la 805 km promisă de platforma Neue Klasse elimină complet stresul legat de infrastructură. Odată ajunși, iX3-ul ia drumul unei stații DC de mare putere, datorită căreia – și, desigur, arhitecturii sale de de 800 de volți – SUV-ul bavarez încarcă de la 10% la 80% în doar ceva mai mult de 20 de minute.

Seara este dedicată vizitării expoziției lui Ștefan Câlția din Sibiu, o completare logică a experienței alese încă de la plecarea din București. Clovni, circari, păstori sau călători în haine atemporale, toți par înghețați într-un moment de nemișcare în tablourile maestrului. Nu sunt portrete individuale, ci tipologii ale omului aflat mereu într-un spațiu intermediar, între plecare și sosire, între pământ și cer. Este o metaforă excelentă pentru călătoria noastră, unde tehnologia curată ne permite să fim spectatori ai peisajului fără a-i tulbura echilibrul.

Transfăgărășanul de Nord

A doua zi este rezervată testului suprem de dinamică și rezistență pentru orice mașină, dar mai ales pentru un SUV electric: porțiunea nordică a Transfăgărășanului. Trecerea de la drumurile de șes la succesiunile brutale de ace de păr dintre Cârța, Cârțișoara și crestele semețe de la Bâlea Lac reprezintă momentul în care BMW iX3 50 xDrive își validează pedigree-ul de sedan sportiv ascuns sub haine de SUV.

Comutăm mașina în modul Sport. Instantaneu, volanul capătă o greutate consistentă, iar rezistența lui, asistată electric, devine extrem de comunicativă. Amortizoarele adaptive își modifică răspunsul, strângând caroseria într-o îmbrățișare rigidă care anulează orice mișcare de ruliu. Pe măsură ce urcăm, drumul devine o succesiune amețitoare de viraje strânse și viaducte suspendate deasupra hăului. Aici, livrarea cuplului de cele două motoare se dovedește a fi o operă de artă inginerească. La ieșirea din fiecare ac de păr, în loc să simți intervenția greoaie a electronicii care încearcă să gestioneze aderența, percepi modul în care spatele împinge curat, controlat, generând o trasabilitate perfectă.

Punerea în mișcare a celor 469 CP se face cu o fluiditate incredibilă. Mașina nu se simte artificial lipită de asfalt, ci pare că își folosește masa în avantajul său, așezându-se greu și stabil pe roțile din exteriorul virajului. Sistemul ESP intervine atât de discret încât abia dacă îi simți prezența, lăsându-te să savurezi un comportament neutru și previzibil.

Pe coborârea abruptă înapoi spre Cârțișoara, dinamica frânării își intră în drepturi. Sistemul inteligent gestionat de „Heart of Joy” combină frânarea hidraulică mecanică cu cea regenerativă într-o singură mișcare fluidă a pedalei. Totuși se simte o mică nuanță software pe virajele extrem de strânse: în momentul în care ridici complet piciorul de pe accelerație pentru a lăsa mașina să ruleze liber spre ieșirea din viraj, recuperarea adaptivă decide uneori să aplice o forță de frânare mai timpurie decât ai fi anticipat, obligându-te să corectezi fin trasa din pedală. Partea pozitivă? Pe parcursul celor câteva zeci de kilometri de coborâre, regenerarea a trimis wați buni de energie înapoi în bateria de 108,7 kWh, transformând energia cinetică în autonomie pură.

Monstrul tăcut din inima imensei parcări DN1

Dacă Transfăgărășanul a fost poezia vitezei și a preciziei, drumul de întoarcere spre București – tot prin Poiana Mărului, Râșnov și Predeal – ne-a izbit direct de realitatea prozaică a infrastructurii din România. Sectorul Predeal – Bușteni – Sinaia ne-a întâmpinat cu clasica, infernala și obositoarea aglomerație. O coloană nesfârșită de mașini, bară la bară, încremenită sub pâcla norului de gaze de eșapament care separă șoseaua de brazii falnici din jur.

Într-un vehicul convențional, cu propurlsor termic, acest scenariu este o rețetă sigură pentru frustrare economică și ecologică: motoare care merg în gol, ambreiaje solicitate, emisii nocive pompate direct în aerul curat de munte și un consum tot mai mare cu fiecare minut care trece inexplicabil. În noul BMW iX3 experiența devine însă profund izolatoare și straniu de ecologică. E drept că nici cei 469 CP și nici tracțiunea integrală nu ne mai ajută cu nimic, dar ne mulțumim cu ideea că parcurgem greoi, kilometru după kilometru, fără să poluăm și, mai mult chiar, adăugăm noi electroni în baterie. Singurul consumator activ rămâne sistemul de climatizare, care menține o temperatură optimă în habitaclu utilizând o fracțiune infimă din energia uriașei baterii – aproximativ 1-2 kW pe oră, o picătură într-un ocean de 108,7 kWh.

Restul drumului către București ne oferă timpul necesar cristalizării unor impresii de condus. Opinia finală, subiectivă, desigur, ne indică un SUV-etalon pentru momentul actual al electrificării transportului. Prin integrarea magistrală a sistemului „Heart of Joy”, inginerii BMW au demonstrat că un SUV electric poate fi o mașină extrem de plăcută de condus atunci când drumul o cere și șoferul își dorește asta, dar și un sanctuar de liniște deplină în mijlocul haosului urban sau al ambuteiajelor de pe șoselele aglomerate. Pe parcursul acestei experiențe BMW iX3 50 xDrive s-a dovedit un partener docil: un vehicul silențios care a știut cum să lase performanța brută în plan secund pentru a pune în valoare spectacolul naturii, istoria vie de la Șona, tăcerile pline de sens din arta lui Ștefan Câlția, adrenalina generată de înșiruirea de viraje de pe Transfăgărășan și, în final, să ne protejeze de încrâncenarea, zgomotul și tensiunea propriei noastre lumi.

Citește și:
– Test Dacia Spring 100 CP: Comportament rutier evoluat
– Test Leapmotor C10 REEV: SUV electric cu autonomie de diesel