Românii întorc spatele turismului intern. Un nou an de scăderi record, în timp ce peste 77% din locurile de cazare rămân goale

Adaugă-ne ca sursă preferată

În primul semestru al anului, ca și în 2025, în România a crescut capacitatea de cazare turistică, a scăzut număru de turiști români și a crescut numărului de turiști străini, arată un studiu al Institutului Național de Statistică analizat de INS.

Mai exact, capacitatea de cazare turistică în funcțiune a  fost cu 4,9% mai mare față de perioada similară a anului trecut, după ce în 2025 creșterea de 2,1% față de 2024. Hotelurile au continuat să dețină cea mai mare pondere din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune (49,7%), fiind urmate de apartamente și camere de închiriat (15,7%), pensiuni agroturistice (14,3%), pensiuni turistice (8,7%), vile turistice (3,5%), hosteluri (2,8%), moteluri (1,9%) și cabane turistice (1,3%).

Restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică au reprezentat 2,1% din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune.

Peste 77% dintre paturi au stat goale

În ceea ce privește gradul de ocupare, datele indică faptul că aproape opt din zece locuri de cazare disponibile în România au rămas neocupate în primele șase luni ale anului, indicele mediu de utilizare netă fiind de 22,8% la nivel național. Bucureștiul și marile orașe conduc clasamentul gradului de ocupare (30,6%), impulsionate de turismul de afaceri, în timp ce turismul montan (17,3%) și cel din alte localități rurale (14,7%) rămân într-o zonă critică.

De asemenea, balneoturismul beneficiază de cerere liniară, atingând o ocupare de 35,1% la nivelul hotelurilor, în timp ce  pensiunile turistice din Deltă au avut un grad de ocupare de doar 8,2% față de 18,5% cât este gradul mediul de ocupare în Deltă.

Punând în contextul unui număr redus de spații,  satele de vacanță au înregistrat cea mai mare medie națională (36,2%), urmate de spațiile de cazare de pe nave (34,3%). Urmează și hoteluri care, deși dispun de cele mai numeroase camere, au grad de ocupare de 31,4%. La polul opus se află hanurile (4,8%) și campingurile (7,2%).

Pe zone turistice, Bucureștiul și reședințele de județ au o cerere constantă, hotelurile rămânând opțiunea preferată a clienților corporativi și a turiștilor (34,0%), urmate de apartamentele și camerele de închiriat (27,4%) și vilele turistice (23,2%).

Cu un grad de ocupare de 35,1% pentru hoteluri și 25,7% pentru moteluri, stațiunile balneare își mențin poziția a doua în topul zonei de turism, atrăgând fluxuri constante de vizitatori. Cât despre litoral (exclusiv orașul Constanța), acesta a înregistrat o ocupare de 24,6%. Căsuțele turistice (30,4%), vilele (28,0%), pensiunile turistice (27,9%) și bungalourile (27,5%) au devansat hotelurile (25,9%) în această perioadă.

Nu în ultimul rând, stațiunile de la munte și alte localități înregistrează cele mai reduse niveluri ale gradului de utilizare netă (17,3%, respectiv 14,7%). Cu excepția satelor de vacanță montane (46,2%), pensiunile agroturistice au o ocupare de doar 11,4% la munte și 10,8% pe traseele turistice.