Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, vrea să-și reducă masiv expunerea pe obligațiunile SUA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conducerea Norges Bank Investment Management (NBIM) a recomandat Ministerului norvegian de Finanţe reducerea ponderii obligaţiunilor guvernamentale în indicele de referinţă al portofoliului de obligaţiuni de la 70% la 50%.

Fondul consideră că noul nivel ar asigura în continuare suficientă lichiditate în perioadele de turbulenţe pe pieţe, permiţând în acelaşi timp investiţii în active cu potenţial de randament mai ridicat.

Dacă propunerea va fi aplicată, ponderea titlurilor Trezoreriei SUA în portofoliul de obligaţiuni al NBIM ar urma să scadă treptat de la 34,1% la 21,9%. Expunerea pe obligaţiunile guvernamentale din zona euro ar coborî de la 16,8% la 14,1%, în timp ce ponderea obligaţiunilor guvernamentale japoneze ar creşte de la 4,6% la 7,4%.

NBIM propune, de asemenea, ca obligaţiunile guvernamentale să fie ponderate în funcţie de valoarea de piaţă, în locul produsului intern brut, invocând nivelurile ridicate ale datoriei în aproape toate economiile dezvoltate.

Un semnal sensibil pentru piaţa obligaţiunilor americane

Posibila reducere a expunerii vine într-un moment dificil pentru piaţa titlurilor Trezoreriei SUA, unde randamentele obligaţiunilor pe termen lung au urcat la maximele ultimului deceniu, pe fondul îngrijorărilor privind situaţia fiscală şi creşterea datoriei americane.

Economistul Mohamed El-Erian a avertizat că investitorii tradiţionali în obligaţiuni americane se află sub presiune, menţionând Japonia, China şi ţările din Golf.

Referindu-se la planul fondului norvegian, El-Erian a spus că dimensiunea reducerii nu este foarte mare, dar semnalul transmis pieţei este important.

”Dimensiunea nu este mare, dar semnalul că deţinătorii şi cumpărătorii tradiţionali devin mai puţin de încredere este unul foarte important”, a declarat el pentru CNBC.

Mai multe obligaţiuni corporative şi titluri garantate cu ipoteci

NBIM intenţionează să majoreze puternic expunerea pe instrumentele americane cu venit fix care nu sunt emise de guvern. Ponderea acestora, inclusiv a obligaţiunilor corporative, ar urma să crească de la 16,2% la 27,6%.

CEO-ul NBIM, Nicolai Tangen, şi guvernatorul băncii centrale a Norvegiei, Ida Wolden Bache, consideră că fondul poate obţine prime de randament mai mari prin diversificarea către active mai riscante, inclusiv titluri garantate cu ipoteci.

Potrivit celor doi, aceste instrumente tind să evolueze în direcţia opusă acţiunilor în perioadele de criză şi ar putea contribui la reducerea volatilităţii portofoliului.

Fondul deţine în prezent aproximativ 1.650 de miliarde de dolari în acţiuni şi 592 de miliarde de dolari în instrumente cu venit fix. Prin participaţiile sale, NBIM controlează aproape 1,5% din toate acţiunile companiilor listate la nivel mondial.

O corecţie a boomului AI ar putea şterge 740 de miliarde de dolari

Fondul, creat în 1998 pentru a investi veniturile Norvegiei din petrol, a obţinut profituri record în ultimele trimestre datorită expunerii masive pe companiile tehnologice americane şi asiatice şi pe firmele care au beneficiat de boomul inteligenţei artificiale, inclusiv producătorii de semiconductori.

Tangen a avertizat însă că asemenea randamente nu sunt sustenabile în cazul unei scăderi puternice a pieţelor. În primul trimestru din 2025, fondul a înregistrat o pierdere de 40 de miliarde de dolari, după ce investitorii şi-au redus apetitul pentru risc.

Un test de stres realizat recent de NBIM arată că o corecţie severă a companiilor şi activelor asociate inteligenţei artificiale ar putea şterge aproximativ 740 de miliarde de dolari, echivalentul a 35% din valoarea fondului.