Ce se va întâmpla cu Șantierul Naval Mangalia? Decizie importantă așteptată azi

Reunit în şedinţă vineri, la ora 11.00, completul de judecată de la Secţia civilă a Tribunalului Constanţa a decis să amâne pentru luni o decizie în dosarul insolvenţei, transformat între timp în cel al falimentului şantierului naval Damen Mangalia, potrivit News.ro.

Pronunţarea vizează o decizie extrem de importantă: dacă acceptă sau nu propunerea lichidatorului în cauză – CITR, de modificare a preţului de pornire în cazul vânzării obiectivului industrial.

Casa de insolvenţă cere ca vânzarea să pornească tot de la valoarea actuală de piaţă, de 184 milioane de euro, dar să poată fi redusă în cazul în care nimeni nu face o ofertă la acest nivel.

Actuala strategie de vânzare a şantierului naval din Mangalia prevede cel puţin şase licitaţii, fiecare la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro. A fost impusă la finalul lunii mai printr-o hotărâre a Adunării Creditorilor, controlată în proporţie de peste 85% de compania-mamă Damen şi de diferite societăţi din grup.

Primele trei licitaţii au avut deja loc fără vreo ofertă.

„Dacă instanţa aprobă cererea noastră de vânzare, conform Codului de Procedură Civilă, nu vom mai avea licitaţii lunare 100% din valoarea de piaţă (ca până în prezent, n.r.), ci vom avea un proces accelerat, cu scădere de preţ. Vom trece prin 100%, 75%, 50% din valoarea de piaţă a activului, până la identificarea unui cumpărător”, a explicat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, cum ar putea arăta noua strategie, în cazul în care instanţa ar decide modificarea procedurii.

„În momentul de faţă ne supunem strategiei adoptate, de şase licitaţii cu 100% din valoarea de piaţă. Vom menţine această cadenţă, până la o soluţie a instanţei în alt sens”, susţine Cîrlănaru.

„Dacă instanţa admite cererea noastră (schimbarea procedurii şi vânzarea conform Codului de Procedură Civilă, n.r.), dăm un alt anunţ. Oricum, va coincide (noul preţ de pornire, de 184 milioane de euro, n.r.) pentru că şi în Codul de Procedură Civilă primul set e la 100%. Indiferent ce decide instanţa, vom mai avea o licitaţie la 100% din preţ. Chiar dacă, subiectiv, ai spune că e superfluu, că au fost deja licitaţii la 100% din preţ, practic, începând de la zero pe Cod (Procedura Civilă, n.r.) vei trece şi prin această etapă”, explică directorul general al CITR motivul pentru care la noul termen nu se va modifica practic nimic, pe termen scurt.

O nouă abordare, conform Codului de Procedură Civilă, în locul deciziei Adunării Acţionarilor, ar putea accelera procesul de valorificare a şantierului.

„Dacă judecătorul sindic acceptă schimbarea procedurii de vânzare, nu există un termen specific în lege, însă pot fi organizate în termen scurt, asta însemnând una-două săptămâni între seturi şi poate accelera vădit procesul. Strategia va fi implementată după ce se pronunţă judecătorul”, a mai spus Cîrlănaru.

„Nu se va ajunge la negociere directă, se merge pe licitaţie publică cu preţ în urcare, doar că, după parcurgerea etapelor de 100%, 75%, 50% se poate merge inclusiv cu preţ în jos”, a explicat acesta.

De exemplu, dacă niciunul dintre participanţi nu oferă preţul de strigare, odată cu atingerea nivelului de 50% se poate stabili un nou prag minimal, de 25-30%, şi porni regresiv de la 50%, în jos. „E o variantă extremă, în care s-ar ajunge dacă nu există un cumpărător nici măcar la 50% din valoarea de piaţă”, arată Cîrlănaru.

În pofida faptului că trei licitaţii succesive nu au dus la niciun rezultat, îşi păstrează optimismul.

„Cred că vom vedea o soluţie până la sfârşitul anului. Văd o aplecare mai accentuată a statului în ultima perioadă pe acest subiect. El a fost tratat cu foarte multă reţinere, datorită faptului că există litigiul dintre acţionari”, este de părere directorul executiv al CITR.

Pe lângă banii pe care trebuie să-i recupereze statul sau diferite companii în urma falimentului şantierului, există şi o puternică dimensiune socială a problemei. Cei peste o mie de angajaţi au de recuperat deja aproximativ 30 de milioane de lei, sume înscrise în tabelul definitiv şi cel suplimentar al creanţelor.

„La acestea se adaugă drepturile salariale restante după deschiderea procedurii de faliment din 28 aprilie 2026 până la finalizarea procedurii de concediere colectivă”, a declarat pentru News.ro Laurenţiu Gobeajă, liderul sindicatului Navalistul de pe platforma Damen Mangalia.

„Modul de distribuire a sumelor (înscrise ca datorii, n.r.) se face pe ordinea de prioritate stabilită de lege. Şi ordinea de prioritate arată aşa: creanţe salariale, creanţe bugetare… Deci, salariaţii sunt pe primul loc, înaintea finanţelor. Apoi, creanţele bugetare au prioritate în România faţă de celelalte creanţe: furnizori, chirografari (datorii fără garanţie, n.r.) şi aşa mai departe”, a explicat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru ordinea în care se vor plăti datoriile.

În ceea ce priveşte drepturile angajaţilor, ele vor fi onorate indiferent de momentul în care au fost obţinute.

„Fie că vorbim de salarii istorice, de salarii acumulate până la faliment sau după, toate aceste sume au prioritate faţă de orice alte distribuiri astfel încât, fără a părea un panaceu, odată cu vânzarea activului şi încasarea preţului, toate problemele acestea se vor închide. Asta bineînţeles nu neagă dificultatea prin care oamenii aceştia trec şi faptul că banii primiţi mâine nu sunt banii de care ai nevoie azi. Din păcate, asta e soluţia care se poate aplica aici şi e de apreciat faptul că oamenii au rămas implicaţi până la capăt”, a mai spus Cîrlănaru.

Într-un comunicat de presă din 5 mai, Rheinmetall anunţa că ia în considerare preluarea şantierului naval din Mangalia, în colaborare cu gigantul maritim MSC.

„Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”, transmiteau la acel moment reprezentanţii companiei germane.

„Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se mai arăta în comunicat.

La primele licitaţii organizate pentru vânzarea şantierului, niciun investitor nu s-a prezentat. Nici Rheinmetall.

News.ro a întrebat reprezentanţii concernului german după prima licitaţie, din 29 iunie, de ce nu au participat la ea şi dacă intenţionau să participe la următoarea.

„Vă rugăm să aveţi înţelegere pentru faptul că, din principiu, nu facem comentarii cu privire la chestiuni comerciale aflate în curs de desfăşurare”, a fost răspunsul transmis către News.ro de Jan-P. Weisswange, din echipa de relaţii cu mass-media a Rheinmetall AG.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) este acţionar majoritar la Şantierul naval 2 Mai Mangalia care, la rândul său, este acţionar majoritar (51%) la Damen Mangalia (DSMa).

„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis pentru News.ro Irineu Darău, ministrul Economiei, înaintea desfăşurării celei de-a doua licitaţii.

„MEDAT subliniază că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare. Întreaga gestiune, conservare şi procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuţia lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic. În ciuda contextului juridic complex, activele industriale rămân de o importanţă strategică majoră pentru România. MEDAT a menţinut un dialog deschis cu potenţialii investitori industriali”, a adăugat ministrul Darău.

„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul MEDAT.

Întrebat de News.ro, într-o conferinţă de presă susţinută pe 22 iulie, care este suma din SAFE destinată modernizării Şantierului Naval Mangalia, a evitat un răspuns.

„Problema nu se pune aşa. Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener – Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a declarat ministrul interimar al Economiei.

Darău a lăsat să se înţeleagă că o posibilă decizie a investitorilor ar putea fi legată de o decizie a instanţei care s-ar putea pronunţa în septembrie referitor la modul de organizare al licitaţiilor.

La ultima întâlnire din 26 mai 2026, când a stabilit strategia de vânzare a şantierului naval din Mangalia, Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, a decis organizarea a şase licitaţii lunare succesive, la un preţ de pornire de 184 milioane de euro (cât ar fi estimată valoarea de piaţă) şi nu la valoarea de lichidare de 84 de milioane de euro.

„Aşa s-a decis, la rând şase luni consecutive, cu valoarea cea mai mare posibilă, 184 de milioane, respectiv e un proces care are în septembrie un termen, dacă îmi amintesc bine, 28 septembrie, în care administratorul judiciar cere altfel de traseu şi pe de altă parte, noi, ca stat, observăm această situaţie şi căutăm şi noi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Irineu Darău.

El a adăugat că statul român a condiţionat compania Rheinmetall de plata celor 920 de milioane de euro din SAFE pentru investiţia de la Mangalia.

„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.