În capitolul de introducere al Raportului pe anul 2025 al Consiliul Fiscal, dat luni publicităţii, Dăianu subliniază că instabilitatea politică se întâlneşte şi în alte ţări din UE, dar numai România are o problemă atât de gravă cu dezechilibrul intern şi cel extern, cu un nivel foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuţii) şi, nu în cele din urmă, cu o lipsă de credibilitate a politicii economice, scrie Agerpres.
„România, nefiind în zona euro, se confruntă şi cu riscul valutar. Şansa mare a României, totuşi, este că face parte din UE şi beneficiază de fonduri europene considerabile şi de sprijin, dacă se ajunge la mare ananghie (cum s-a întâmplat după criza financiară globală). Dar acest sprijin este strict condiţionat. Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic şi a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj. România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechităţi şi ar asigura predictibilitate în evoluţia salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanţele publice”, susţine Dăianu.
În opinia acestuia, „regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp”.
„Este bine ca în lunile ce vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel ca proiectul de buget pe 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile ce decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran, credibilitatea politicii economice”, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit sursei citate, de ani buni, România a trăit mult peste posibilităţi, din cauza unor politici bugetare greşite, fiind iminentă demararea unei corecţii bugetare de amploare.
„În mai 2026, Guvernul Bolojan a căzut ca urmare a unei moţiuni de cenzură, care a declanşat o criză politică prelungită. Situaţia politică internă complică procesul de consolidare bugetară, într-un context internaţional ce este tot mai nefavorabil. De ani buni, România trăia mult peste posibilităţi din cauza unor politici bugetare greşite şi era numai o chestiune de timp confruntarea cu o realitate foarte dură: iminenţa unei corecţii bugetare de amploare. Este de amintit că, înainte de anul pandemiei (2020), România era singura ţară din UE aflată în procedura de deficit excesiv. În acel an, deficitul bugetar a trecut de 9% din PIB, este drept şi ca urmare a închiderii parţiale a economiei. Economia noastră evidenţia şi un sindrom acut al deficitelor gemene – deficit bugetar mare şi deficit de cont curent mare, a cărui finanţare se face în proporţie de peste 55% prin împrumuturi. Această situaţie a condus datoria publică la peste 60% din PIB în 2026, faţă de 35% din PIB în 2019, din care circa jumătate este externă”, explică specialistul.
Dăianu aduce în discuţie şi faptul că execuţia bugetară pe primele şapte luni, cu un deficit de 2,34% din PIB, mai mic cu circa 1,7 puncte procentuale faţă de perioada corespondentă din 2025, arată că ajustarea bugetară continuă în mod ferm.
„Diminuarea deficitului bugetar s-a realizat prin îngheţare de salarii şi pensii (reducerea lor ca pondere în PIB) şi creşterea unor taxe şi impozite (TVA şi accize în principal). Această combinaţie de măsuri a fost inevitabilă, deoarece alte modalităţi de ajustare rapidă evocate în dezbaterea publică (tăiere drastică de cheltuieli sau creşterea masivă şi rapidă a veniturilor fiscale) nu erau realiste. Este ceea ce a argumentat şi Consiliul Fiscal în analizele sale. Ambele agenţii de rating au menţionat însă instabilitatea/fragilitatea politică ca un factor ce periclitează ratingul României, fiindcă ele judecă şi perspectiva procesului de consolidare bugetară. Corecţia bugetară are un cost economic şi social ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruţătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au şi ele un preţ ce poate deveni copleşitor. O ajustare bugetară de peste 3 pp din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetăţenilor şi impactul asupra mediului de afaceri”, notează sursa citată.
În analiza de specialitate se precizează că, în 2026, chiar dacă nu toate sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt absorbite, fondurile europene vor contribui masiv la sprijinirea economiei, „în condiţiile în care impactul corecţiei bugetare este sever”.
În acest an, este posibil să avem o recesiune uşoară, transmite economistul.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii şi pensii nu trebuie să depăşească ca ritm de creştere dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă. În 2027, este posibil să avem o creştere economică în jur de 2% din PIB şi o inflaţie care să meargă sub 4% la finele anului, dacă nu vor surveni alte şocuri puternice. Rectificarea bugetară şi construcţia bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline. Situaţia internă şi cea internaţională cer un asemenea guvern. În 2027, trebuie să fie continuată consolidarea bugetară, să încercăm să ajungem cu deficitul în jur de 5,5% din PIB. Nu va fi simplu, dar este posibil, mai ales dacă vom avea o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. În România, un regim fiscal inadecvat, o legislaţie permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat o cultură a impunităţii, fraudarea bugetului public, respingerea unor reforme”, afirmă Daniel Dăianu.
Acesta a adăugat că dezvoltarea capacităţii de apărare în Europa, inclusiv în România, va pune presiune sporită pe bugetele publice. De asemenea, consecinţele devastatoare ale schimbărilor climatice erodează stocuri naţionale de avuţie şi modifică fluxuri economice, alocări de resurse.
„Geopolitica şi geoeconomia domină relaţiile internaţionale. Cursa tehnologică prin AI (inteligenţa artificială) creează o foame de energie şi resurse, ce va înăspri condiţiile financiare pe plan internaţional; se va manifesta un efect de evicţiune (crowding out) pe plan global. Există şi o tendinţă de dereglementare a industriei financiare, care, împreună cu dinamica AI, poate amplifica riscuri sistemice”, arată preşedintele CF.
În plus, aceste evoluţii vor afecta şi pieţele financiare interne, ceea ce va complica procesul de consolidare bugetară, ajungerea la un deficit de 3% din PIB în perspectiva anului 2030.
„România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, uşor finanţabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro. Contextul internaţional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia şi Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale şi erodarea regulilor în sistemul de relaţii interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanţa publică în regim de management de criză permanent”, afirmă Daniel Dăianu.
Acesta atrage atenţia că România trebuie să valorifice rezervele de eficienţă ce există în sectorul public, să folosească mai bine banii europeni, să fructifice „din plin” programul SAFE, să existe eficacitate în combaterea evaziunii şi optimizărilor fiscale, a corupţiei, şi să facă reformele necesare în sectorul public. De asemenea, va trebui să-şi valorifice „în mod inteligent” resursele de energie şi materii prime.
„Dacă vom avansa în aceste domenii, vom înlesni reducerea în continuare a deficitului bugetar (şi a celui de cont curent), stabilizarea datoriei publice, o economie mai competitivă, o capacitate superioară de a amortiza şocuri adverse. Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”, a transmis economistul.