Avertisment dur al șefului Dacia. Mihai Bordeanu: Renault și Ford Otosan pot produce și în altă țară. Nu putem dubla prețurile, pierdem competitivitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

” Vestea bună este că Dacia produce un model electric în Europa, nu în China. Vestea proastă este că îl produce în Slovenia, nu în România. Daci Striker se produce în Turcia. Sunt două lupte pe care le-am pierdut”, arată Mihai Bordeanu, șeful Dacia, subliniind că există riscul major ca industria auto, cu 200.000 de angajați la noi în țară, să se ducă pe tobogan, dacă este lăsată de izbeliște.

” Suntem o industrie care face 14% din PIB. O industrie care angajează 200.000 de oameni, pe orizontală și pe verticală. Suntem pe locul 6 în Europa la producția de mașini, deci am pus România pe hartă. În ultimii ani, însă, am început să nu mai fim competitivi. Aceasta pentru că o mașină este făcută din metal. Unele piese le putem face la noi în uzină, altele vin de la furnizori. Și unele și altele, însă,  sunt influențate de prețurile energiei, prețuri care sunt duble față de acum câțiva ani. Noi nu putem să dublăm prețurile mașinilor”, a declarat Bordeanu, la o conferință prilejuită de  lansarea Manifestului pentru Arhitectura Economică a României, gândit de organizația Concordia.

Bordeanu arată în clar că, dacă vom continua să pierdem competititivitate, varianta ca Renault și Ford Otosan, cei doi mari producători auto din România, să își mute activitățile, nu este deloc departe.

” Avem și o problemă de competitivitate externă, pentru că Renault sau Ford Otosan pot produce mașini în România sau în altă parte. Vestea bună, se va producașină electrică Dacia în Europa, dar nu în România. Dacia Striker va fi produsă în Turcia. Sunt două meciuri pe care România le-a pierdut. Discutăm multe, puțini înțeleg. Nu am trecut deloc la acțiune. E timpul să trecem la acțiune. Sigur, există și varianta să lăsăm această industrie de izbeliște, dar asta înseamnă că la anul pierdem 25% din tot: cifră de afaceri, angajați, taxe încasate de stat”, a spus Bordenu.

Confederația Concordia, care reunește companii din 21 de sectoare economice care, împreună, anagajează 500.000 de oameni și formează 30% din PIB, a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României. În esență, este vorba despre un plan în 10 puncte prin care Concordia dorește să aducă la aceeași masă autoritățile și companiile, pentru a gândi o strategie pe termen mediu și lung, în principal în jurul noului Cadru Financiar Multianual, în care România are o alocare de 60 de miliarde de euro și mai ales al Fondului European pentru Competitivitate și Horizon Europe, unde companiile din România vor trebui să lupte cu celelalte țări pentru a atrage măcar o parte din cei 400 de miliarde de euro disponibili pe proiecte.

„Suntem pe locul 61 din 70 de economii, am căzut 12 poziții în topul compettivității. Investițiile nu sunt suficiente. Trebuie să ajungă și în IMM și în furnizorii locali. Soluția pentru o economie competitivă înseamnă să nu lăsm IMM în urmă. Este un început de campanie și vrem să construim o agendă pro-competitivitate alături de forțele politice care se gândesc la așa ceva. Economia nu are culoare politică.”, explică Paul Aparaschivei.

Planul Concordia pentru relansarea economiei

Redăm, în continuare, cele 10 puncte ale planului conceput de Concordia

• Un Pact Național pentru Competitivitate, adoptat transpartinic, cu priorități și ținte stabile dincolo de ciclurile electorale.
• Alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional, pe criterii economice, nu politice.
• O bancă națională de proiecte mature, pregătite pentru finanțare până la finalul lui 2027.
• Consorții naționale, companii, IMM-uri, universități și cercetare, capabile să concureze la nivel european.
• Un mecanism național de finanțare mixtă (blended finance), care să mobilizeze capital privat alături de fonduri publice.
• Un program național de digitalizare a IMM-urilor, în condițiile în care adopția inteligenței artificiale este de doar ~5%.
• O politică industrială actualizată, orientată spre integrare verticală, pentru sectoare precum energie, semiconductori, apărare și inteligență artificială.
• Investiții consecvente în cercetare, inovare și capital uman, inclusiv atragerea cercetătorilor din diaspora.
• O administrație construită pentru rezultate, nu pentru proceduri.
• Prezență activă a României acolo unde se scriu regulile europene, nu doar la masa unde se negociază alocările.