NEPI ridică o clădire de birouri în curtea casei unui fost guvernator al BNR, Mihail Oromolu

Investiţia anunţată în proiect este de 37 de milioane de euro şi va fi susţinută din fonduri proprii. Sud-africanii au intrat în posesia clădirii şi a terenului aferent după ce compania Avrig 35 nu a putut să-şi achite datoria către NEPI. Terenul de circa 4.500 mp şi vila avariată puternic de un incendiu în februarie 2009 au fost evaluate la sfârşitul lui 2012 la 12,96 milioane de euro.

Fondul de investiţii a obţinut în vara anului trecut autorizaţia de construcţie, iar anexele de pe teren au fost recent demolate. 

Proiectul arhitectural a fost realizat de arhitectul Dorin Ştefan şi prevede, pe lângă restaurarea vilei Oromolu, dezvoltarea unei clădiri de birouri ce va fi amplasată la mică distanţă de vilă. Clădirea de birouri va avea o formă de L şi trei etaje care vor aduce pe piaţă circa 7.000 mp închiriabili. Proiectul va avea şi o parcare subterană pe trei nivele. 

„De ce suntem implicaţi în acest proiect? Nu este o proprietate pe care ne-am dorit-o şi nu este genul de proiect pe care îl dezvoltăm de obicei. Am devenit proprietarii clădirii în contul unei datorii de la Avrig 35. A trebuit să ne decidem ce facem cu ea, pentru că trebuie restaurată. Nu vom face bani din acest proiect. Dorim ca la final, valorea proiectului să fie egală cu cu investiţia şi să arătăm că nu este o speculaţie imobiliară”, spunea, în urmă cu un an, Martin Slabbert, directorul executiv al NEPI.

Vila Oromolu, construită în 1927, a fost reşedinţa lui Mihail Oromolu, guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1922-1926. Licenţiat în drept la Paris, Mihail Oromolu a fost magistrat şi succesiv membru al partidelor Conservator, Conservator Democrat, Naţional Liberal. De activitatea lui Oromolu în cadrul BNR sunt legate recuperarea depozitului în aur deţinut de BNR la Reichsbank (1922), încheierea operaţiunilor referitoare la lichidarea Băncii Austro – Ungariei, încheierea convenţiei pentru lichidarea datoriei statului la banca centrală în mai 1925. Tot sub conducerea sa, statul român a redevenit acţionar al Băncii Naţionale, participând cu 1/3 din capital, în iunie 1925.