Cum s-au adaptat românii la taxa pe zahăr

Adaugă-ne ca sursă preferată

Respondenţii pun aceste majorări în primul rând pe seama factorilor macroeconomici și pe seama deciziilor statului. 65% dintre ei consideră inflația și creșterea generală a prețurilor drept principala cauză, 56% dintre ei indică taxele introduse de stat, 40% dintre respondenţi menționează creșterea costurilor cu ingredientele, energia și transportul.
14% și, respectiv, 11% atribuie scumpirile deciziilor luate de producători sau retaileri, susţine studiul.

Cadru fiscal al taxării băuturilor cu zahăr

În 2023, TVA-ul pentru această categorie de produse a fost majorat la 19%, de la 9% cât a fost până atunci. În 2024 statul a introdus o acciză specifică pe zahăr, în valoare de 40, respectiv 60 de lei pe hectolitru, în funcție de conținutul de zahăr.

În 2025, TVA-ul a urcat la 21%, iar nivelul accizei pe zahăr a fost majorat cu încă 10%, ajungând la valori cuprinse între 44 și 66 de lei pe hectolitru. În anul 2026, cadrul fiscal menține cota de TVA de 21% și aduce o nouă ajustare în sus a accizei pe zahăr, devansând nivelul acesteia la 48,4, respectiv 72,6 lei pe hectolitru.

Conform cercetării, 98% dintre respondenţi consumă cel puțin o băutură non-alcoolică. În ultimele 6 luni, în topul preferințelor se află cola cu zahăr: 63%, băuturile carbonatate cu arome (cu zahăr): 55%, sucurile naturale, nectaruri: 49%, cola fără zahăr: 45% și Ice Tea 38%.
În ceea ce privește raportul cu conținutul de zahăr, 60% dintre consumatori optează atât pentru variante cu zahăr, cât și fără zahăr, în timp ce 32% consumă exclusiv băuturi cu zahăr și doar 6% doar fără zahăr.

Ce înţeleg românii din taxa pe zahăr

71% dintre respondenţi nu înțeleg ce înseamnă taxa pe zahăr și o percep ca pe o măsură care alimentează inflația. 63% dintre respondenţi au auzit de această taxă.

Respondenţii pun aceste majorări în primul rând pe seama factorilor macroeconomici și ai deciziilor statului. 65% consideră inflația și creșterea generală a prețurilor drept principala cauză, 56% dintre respondenţi arată spre taxele introduse de stat, 40% dintre respondenţi menționează creșterea costurilor cu ingredientele, energia și transportul.
Doar 14% și, respectiv, 11% atribuie scumpirile deciziilor luate de producători sau retaileri, susţine cercetarea.