Programul de Guvernare. Cheltuielile pentru Apărare vor ajunge gradual până la 5% din PIB. România îşi va consolida poziția de furnizor de securitate în NATO şi UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, arată documentul, într-un mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi de presiunea pe Flancul estic, România îşi consolidează postura de furnizor de securitate în NATO şi UE şi de partener strategic al Statelor Unite.

Programul susţine cheltuieli de apărare legate de capabilităţi şi termene, nu doar de un procent din PIB, o industrie naţională de apărare conectată la nevoile Armatei şi la instrumentele europene, structuri mai suple şi un rol asumat la Marea Neagră.

„Cheltuielile şi investiţiile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB, în funcţie de evoluţia mediului de securitate şi de deciziile NATO şi UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg. Sumele se leagă de priorităţi de înzestrare stabilite pe termen mediu – apărare antiaeriană şi antirachetă, capabilităţi navale, sisteme fără pilot, muniţie – eşalonate prin Planul multianual de înzestrare şi Programul ‘Armata României 2040’, astfel încât fiecare creştere bugetară să corespundă unor capabilităţi şi termene concrete”, precizează Programul de guvernare.

De asemenea, este încurajată consolidarea capabilităţilor de apărare naţională şi colectivă, cu actualizarea Programului „Armata României 2040” şi continuarea achiziţiilor esenţiale, în concordanţă cu Planul multianual de înzestrare.

Programul de guvernare susţine România ca pilon de securitate şi stabilitate în Europa şi în vecinătate: aliat şi partener de încredere, furnizor de securitate în NATO şi UE, prin consolidarea relaţiei cu Statele Unite, a profilului în NATO şi UE şi a relaţiilor strategice bilaterale.

În ceea ce priveşte Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, sunt subliniate cooperarea în toate demersurile pentru stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată şi facilităţile cu relevanţă strategică de pe teritoriul României.

Totodată, sunt menţionate actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030, consolidarea prezenţei forţelor şi capabilităţilor americane în România, cooperare în înzestrare şi folosirea instrumentului financiar FMF Loan iar, în paralel, dezvoltarea graduală a unor capabilităţi naţionale de descurajare şi o contribuţie mai substanţială la arhitectura europeană de apărare, astfel încât securitatea României să nu depindă exclusiv de amploarea prezenţei aliate.

Programul de guvernare menţionează şi participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE sau în alte formate agreate cu aliaţii şi partenerii şi asigurarea tuturor condiţiilor pentru sprijinul pe care România îl oferă ca naţiune gazdă.

Documentul susţine şi sprijinul pentru partenerii din regiune, cu accent pe Republica Moldova – a cărei securitate, stabilitate şi prosperitate sunt esenţiale pentru România – şi pe Ucraina, precum şi pentru statele din Balcanii de Vest, inclusiv în parcursul lor european şi euroatlantic.

Industria naţională de apărare este abordată în ceea ce priveşte nevoile de înzestrare ale Armatei, care se corelează cu planul de dezvoltare a capacităţilor naţionale de producţie, în concordanţă cu cerinţele NATO şi UE, şi se valorifică instrumentele financiare internaţionale.

Astfel, România trebuie să aibă o contribuţie activă la criteriile de finanţare pentru programul SAFE 2; conectare la iniţiativele europene (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP) şi la Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării (DIANA).

Programul de guvernare susţine dezvoltarea în ţară a unui software pentru dronele coproduse în România, care să integreze personalizat capacităţile de apărare ale Armatei.

De asemenea, infrastructura bazelor şi centrelor militare va fi modernizată şi extinsă la standarde NATO, cu prioritate pentru cele unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi aliate: Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită Cincu.

Este menţionat Centrul european de instruire F-16 de la Feteşti, dezvoltat ca hub pentru pregătirea piloţilor din statele NATO şi partenere şi este susţinută creşterea interoperabilităţii şi promovarea României ca hub regional de mentenanţă şi sprijin logistic.

Capitolul „Apărare” al Programului de guvernare susţine coridoarele de mobilitate militară şi un rol crescut al României în proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă şi militară, inclusiv în dezvoltarea capabilităţilor de contramobilitate.

De asemenea, se face apel la „structuri mai suple”: analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare, evaluarea, pe indicatori de performanţă, a eficienţei institutelor de cercetare şi universităţilor din subordinea Ministerului Apărării, cu redimensionarea personalului şi redirecţionarea fondurilor către zonele cu deficit de resursă umană;

Responsabilităţile administrative ale structurilor de forţe (contabilitate, resurse umane etc.), arată Programul de guvernare, se centralizează la nivelul categoriilor de forţe şi al ordonatorilor secundari, prin eficientizare şi digitalizare, cu menţinerea şi consolidarea capacităţii de luptă a unităţilor tactice.

Programul de guvernare susţine achiziţii mai eficiente în domeniul Apărării, anume un sistem integrat de achiziţii de servicii la nivel central şi audit pentru identificarea şi eliminarea cauzelor întârzierilor din procedurile de achiziţie, ale căror reluări prelungesc termenele şi cresc preţul final.

De asemenea, este avansată ideea unui Fond bugetar alimentat din penalităţile de întârziere încasate din contractele Armatei, destinat stimulării personalului şi corectării inechităţilor personalului în rezervă generate în anumite perioade.

Programul de guvernare abordează şi prezenţa ţării noastre la Marea Neagră.

În acest sens, arată documentul depus la Parlament, România îşi consolidează rolul de furnizor de securitate în regiunea extinsă, inclusiv pentru libertatea de navigaţie şi protecţia infrastructurii critice. De asemenea, este susţinut un concept integrat de apărare aeriană şi balistică, împreună cu un concept de apărare maritimă care protejează apele teritoriale, infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice din Zona Economică Exclusivă, cu asumarea documentelor strategice relevante.

De asemenea, este susţinută o participare activă în Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat cu Turcia şi Bulgaria, inclusiv pentru protecţia infrastructurii critice.

Sunt menţionate şi proiectele de anvergură cu Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit şi Turcia pentru securitatea, stabilitatea şi libera circulaţie în regiune şi pentru accesul la resursele din zonele economice exclusive.

În contextul hub-ului regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, înfiinţat în România, sunt subliniate protejarea intereselor economice ale României în Marea Neagră, inclusiv exploatarea resurselor din Zona Economică Exclusivă, ca parte inseparabilă a securităţii maritime.