Producătorii de vin din Italia reduc producţia chiar dacă au avut o recoltă bogată în acest an

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am început culesul la sfârşitul lunii iulie, ceea ce este fără precedent. Dar nu am mai văzut niciodată o recoltă atât de frumoasă, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Este o recoltă de cinci stele”, spune Filippo Mobrici, preşedintele Consorzio Barbera d’Asti, care regrupează producătorii de vin Barbera, unul dintre cele mai răspândite vinuri roşii din regiunea Agliano Terme (Piemont, nord-vestul Italiei).

Vara anului 2026 a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în această regiune din nordul Italiei, între Alpi şi câmpia Pre, cu o temperatură medie de 21,6 grade Celsius şi maxime de 40 de grade Celsius, la începutul lunii august, lângă Agliano Terme, dar iarna a fost ploioasă, la fel ca şi începutul primăverii.

„Viţa-de-vie a acumulat suficiente rezerve de apă, astfel încât, în pofida căldurii intense din ultimele luni, strugurii s-au copt în condiţii bune”, explică Mobrici. De asemenea, vinificatorii au protejat strugurii de soare, lăsând mai mult frunziş decât de obicei.

Cu toate acestea, producătorii de struguri din soiul Barbera d’Asti au decis să limiteze volumele culese în acest an, reducând randamentele de la nouă tone până la 8,5 tone pe hectar. Motivul: multe regiuni italiene au produs prea mult vin în ultimii ani şi se chinuie să-l vândă pe pieţele perturbate de războaie, tarifele americane şi generaţiile tinere care beau mai puţin.

La sfârşitul lunii iulie, stocurile din cramele italiene, cel mai mare producător mondial de vin din lume, erau cu 6,9% mai mari decât în aceiaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Agriculturii de la Roma. Acestea au ajuns la echivalentul a peste 5,6 miliarde de sticle, adică aproape un an de producţie.

În prima jumătate a anului 2026, piaţa vinului a fost lentă, stocurile au fost la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, iar preţurile au scăzut din nou (în medie, cu 10% faţă de anul precedent), a remarcat Uniunea Vinurilor Italiene (UIV) la Adunarea Generală din iulie.

Cele mai mari rezerve sunt la Prosecco, chiar dacă acest spumant continuă să se vândă bine şi este exportat. Vinurile roşii tradiţionale din Puglia şi Toscana au mai mult de suferit. În Piemont, unii viticultori au ales să transforme o parte din producţia lor în oţet în acest an.

„A venit momentul să ne asumăm responsabilitatea pentru alegeri curajoase, chiar nepopulare”, susţinea preşedintele UIV, Lamberto Frescobaldi în luna iulie. Acesta s-a declarat alarmat în special de retrogradarea a prea multor struguri recoltaţi din podgorii uneori prestigioase, care sunt în cele din urmă vânduţi ca vinuri mai comune. Fenomenul a afectat una din cinci sticle la începutul anului 2026 şi a dus la scăderea preţurilor.

Potrivit UIV, producţia trebuie planificată în funcţie de cererea pieţei, tinzând astfel spre o scădere, iar plantarea de noi podgorii trebuie prevenită.

La Agliano Terme, Filippo Mobrici confirmă faptul că regiunea sa este mai puţin afectată decât altele şi refuză să ia în considerare smulgerea viţei-de-vie din rădăcini: „Pentru noi, podgoriile nu sunt doar un instrument de producţie. Sunt o expresie a culturii noastre şi un element esenţial în dezvoltarea şi conservarea terenului. Nu vrem să ne dezrădăcinăm singuri”, a explicat vinificatorul.