ULTIMA ORĂ Decizie în SUA: România scapă la mustață de FMI, deocamdată. S&P confirmă ratingul de țară cu mari rezerve și avertizări

Adaugă-ne ca sursă preferată

S&P Global Ratings confirmă ratingul României și trecem astfel ultimul mare examen internațional pe 2026. Comunicatul agenției de rating este, însă, plin de avertismente și puncte negative, în timp ce în zona pozitivă avem doar reducerea deficitului bugetar.O retrogradare, echivalentă cu trecerea Româniai în categoria „junk”,  a țărilor cu risc mare de incapacitate de plată deci nerecomandate investițiilor, ar fi însemnat o revenire la finanțări de la intsituții internționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială(BM). Așa cum știm din multiplele experiențe anterioare, apelul la FMI înseamnă întotdeauna austeritate dureroasă.

S&P notează că deteriorarea structurală a pozițiilor fiscale și externe ale României în perioada post-pandemică a amplificat vulnerabilitatea țării în fața creșterii ratelor dobânzilor și a schimbărilor în sentimentul investitorilor. “Prin urmare, constituirea unui guvern care să dispună de un cadru de politici solid și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor noi vulnerabilități”, se arată în raport. Perspectiva negativă reflectă opinia agenției conform căreia riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, din cauza necesităților semnificative de finanțare externă și a deținerilor importante de datorie publică de către nerezidenți.

Agenția transmite că ar putea retrograda ratingurile României, dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.

“Anticipăm riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți. De asemenea, am putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe s-ar intensifica – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”.

Cum putem să fim mai bine decât acum

“Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu – eventual bazat pe un consens politic larg – însoțit de o relansare a creșterii economice”, conform agenției. Confirmarea ratingului reflectă așteptarea S&P de bază pe termen scurt ca România să reușească să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În pofida blocajului politic existent din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, notează agenția.

“În timpul verii, decidenții politici din România au promovat cu succes legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Acest lucru a generat un vârf al fluxurilor de fonduri UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție MRR ce depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Estimăm fluxuri de fonduri UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, acestea urmând să acopere o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României, oferind totodată spațiul fiscal necesar pentru implementarea investițiilor publice – principalul motor al activității economice din acest an”, potrivit raportului. Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în 2029, avertizează S&P. “Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public. În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor cu salariile din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025), perspectivele fiscale rămân incerte din cauza declarațiilor contradictorii ale principalelor partide politice. Lipsa de predictibilitate privind creșterile salariale în sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028; o fragmentare politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale asociate perioadei electorale – istoric vorbind, de aproximativ 1,3% din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritățile UE în cadrul procedurii de deficit excesiv”.

UPDATE: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță rezultatul analizei S&P chiar înainte ca agenția să o facă publică. Iată ce spune Nazare.

România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

Măsura S&P nu este o surpriză, întrucât informații privind concluziile agenției după întâlnirea cu autoritățile române au apărut deja, iar mai mulți oficiali, inclusiv președintele Nicușor Dan, au sugerat că și S&P ne va păsui încă o dată, ultima dată fără să luăm măsuri.

Citește și: ULTIMA ORĂ. Primele concluzii de la S&P, vești bune: Indicatorii nu impun scăderea ratingului. Ce măsuri va trebui să ia guvernul la schimb

România rămâne astfel la calificativul „BBB-” din partea S&P Ratings, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.

Evaluarea S&P vine după rapoartele Fitch din 31 iulie şi Moody’s din 7 august, ambele agenţii hotărând menţinerea ratingurilor şi a perspectivei negative atribuite României.

Legat de raportul Standard & Poor’s ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că ţara noastră are un argument forte în execuţia bugetară.

„Am avut discuţii intense cu S&P, inclusiv la misiunea în format fizic pe care au avut-o la Bucureşti, întâlniri tehnice la Ministerul de Finanţe, întâlniri cu premierul Ilie Bolojan, contacte inclusiv după ce a plecat delegaţia de aici şi înainte de a ajunge la Bucureşti. E prematur şi nu vreau să dau pronosticuri, pentru că situaţia e complicată datorită turbulenţelor politice, dar avem un argument forte – execuţia bugetară. O ajustare de 1,6% din PIB faţă de execuţia anului trecut, aproape 27 de miliarde, este un argument foarte puternic şi mizez pe acest argument pentru raportul care va fi publicat vineri”, a transmis luni, în Parlament, ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, un buget credibil pe 2027 şi respectarea acestuia în execuţia anului viitor ar putea crea premisele pentru îmbunătăţirea perspectivei de rating a României şi pentru reducerea costurilor de finanţare.

Toate cele trei mari agenţii de agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).