Indicele PMI pentru sectorul manufacturier a scăzut pentru a treia oară în România în septembrie, alimentat de o creștere lentă a sectorului producție și de o corecție mai rapidă a stocurilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un aspect încurajator este faptul că Indicele de comenzi noi s-a menținut peste pragul neutru, susținând așteptările conform cărora ritmul actual de creștere poate fi menținut. Cererea externă continuă să joace un rol cheie. Indicele noilor comenzi de export a revenit în zona de contracție în septembrie, după ce în august depășise nivelul neutru. În același timp, valoarea preliminară a indicelui PMI pentru sectorul manufacturier din Germania, calculat de S&P Global, a indicat un ritm de expansiune mai lent în septembrie față de august.

Acesta este primul trimestru de scădere a indicelui PMI după, după situația din 2024

Analizând media indicelui PMI pentru al treilea trimestru, aceasta se situează la 50,7, semnalând o expansiune modestă a activității din sectorul manufacturier. Acesta este primul trimestru în zona de expansiune din al doilea trimestru al anului 2024 și doar a doua astfel de situație din istoria indicelui.

Industria a contribuit cu o scădere de 0,7 puncte procentuale la contracția PIB-ului de 0,4% față de aceeași perioadă a anului precedent din al doilea trimestru al anului 2026 și cu 0,5 puncte procentuale la scăderea PIB-ului de 0,7% față de aceeași perioadă a anului precedent din prima jumătate a anului 2026.

Datele PMI indică o a doua jumătate a anului mai puternică pentru sectorul manufacturier, ceea ce ar trebui să ofere un sprijin mai amplu sectorului industrial. Chiar și așa, este probabil ca anul 2026 să marcheze al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale.

Conflictul în curs din Orientul Mijlociu exercită o presiune semnificativă asupra piețelor energetice, determinând creșterea costurilor pentru industriile cu consum intensiv de energie. O soluționare a conflictului ar oferi o oarecare ușurare și ar fi extrem de benefică pentru sectorul manufacturier național.

Deși se preconizează că investițiile substanțiale în securitatea UE, alături de măsurile de stimulare fiscală pe scară largă din Germania, orientate către infrastructură și apărare, vor susține producția industrială europeană, este probabil ca redresarea să fie inegală.

Indicele de producție s-a menținut peste pragul neutru în septembrie. Volumele mai mari de vânzări, investițiile în utilaje noi și creșterea productivității au susținut creșterea producției, deși ritmul de expansiune a încetinit față de luna august. Indicele comenzilor noi s-a menținut, de asemenea, în zona de expansiune și a înregistrat o accelerare față de luna precedentă.

Având în vedere că indicele comenzilor noi de export s-a menținut în zona de contracție, creșterea cererii pare să fi fost determinată în principal de piața internă. Contextul geopolitic dificil continuă să afecteze cererea externă. Deși indică în continuare un sentiment pozitiv, așteptările întreprinderilor au rămas moderate în raport cu media seriei în luna septembrie.

Ritmul de expansiune a rămas neschimbat față de luna august. Aproape un sfert dintre întreprinderi (24 %) s-au arătat optimiste cu privire la creșterea viitoare, susținute de așteptările privind condiții economice și geopolitice mai favorabile, precum și de investițiile în oferta de produse și utilaje. În comparație, 8 % dintre întreprinderi au raportat o perspectivă pesimistă.

Respondenții sondajului au semnalat niveluri scăzute ale stocurilor în rândul furnizorilor

Ocuparea forței de muncă a continuat să crească în septembrie, însă cu un ritm de creștere ușor mai lent. Creșterea cererii continuă să genereze o nevoie sporită de forță de muncă în sectorul manufacturier.

În continuarea tendinței descendente observate de la începutul anului, stocurile de materii prime au scăzut din nou la sfârșitul celui de-al treilea trimestru. Unele firme au raportat eforturi de optimizare a stocurilor, în timp ce altele au atribuit scăderea dificultăților de reaprovizionare cu anumite materii prime.

După o scurtă perioadă de stabilizare în luna august, cele mai recente date au indicat o nouă deteriorare a performanței furnizorilor. Respondenții la sondaj au semnalat niveluri scăzute ale stocurilor în rândul furnizorilor, consolidarea comenzilor ca răspuns la creșterea costurilor combustibililor și întârzieri legate de cererea generată de tehnologiile de inteligență artificială. Cu toate acestea, termenele medii de livrare s-au prelungit doar marginal.

Costurile materiilor prime au înregistrat o nouă creștere semnificativă în septembrie, ritmul inflației crescând ușor față de luna precedentă. Această evoluție a fost determinată de costurile mai ridicate ale energiei, combustibililor, transportului și materiilor prime, inclusiv ale materialelor plastice și metalelor. Evoluțiile nefavorabile ale cursului de schimb au contribuit, de asemenea, la presiunile asupra costurilor. Transferul costurilor mai ridicate ale materiilor prime către prețurile de vânzare a rămas parțial, indicele relevant înregistrând o creștere mai modestă, deși într-un ritm ușor mai rapid decât în august.