Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Accesul la internet în gospodării a ajuns la 95,5%, peste media Uniunii Europene, iar școlile din România se numără printre cele mai bine dotate digital din UE, cu 10,6 calculatoare la fiecare 10 studenți. Aceștia sunt și singurii doi indicatori în care România depășește media UE.

Cu toate acestea, ne clasăm după Serbia și Bulgaria în Human-Centered Digitisation Index, pe fondul competențelor digitale reduse, utilizării limitate a serviciilor online și uneia dintre cele mai mari probleme: doar 24,1% dintre români interacționează online cu autoritățile publice.

Raportul SeeNext descrie problema României drept una „umană, nu fizică”. Cu alte cuvinte, infrastructura de bază există într-o măsură mult mai mare decât capacitatea sau disponibilitatea populației, companiilor și instituțiilor de a o transforma în utilizare efectivă și în servicii care îmbunătățesc viața oamenilor.

România obține un scor de 53 de puncte în Human-Centered Digitisation Index (HCDI), puțin peste jumătate din reperul UE, normalizat la 100 de puncte, și mult sub plafonul indicelui, de 120 de puncte. România este ultima dintre cele trei țări analizate, după Serbia, cu 64 de puncte, și Bulgaria, cu 59 de puncte.

Raportul nu indică însă o digitalizare slabă pe toate palierele. Dimpotrivă, problema identificată este dezechilibrul dintre acces, utilizare și rezultatele pe care tehnologia le produce pentru oameni.

România are internet și calculatoare, dar nu le folosește

România stă bine atunci când vine vorba despre infrastructura necesară digitalizării. Accesul la internet în gospodării a ajuns la 95,5% în 2025, peste media Uniunii Europene, iar în școli există 10,64 de calculatoare la fiecare zece elevi, față de o medie europeană de 9,04. Potrivit raportului, România se află între primele șase state UE în privința dotării digitale a școlilor.

Situația se schimbă însă atunci când raportul analizează cât și pentru ce folosesc românii tehnologia. Doar 11,1% au competențe digitale peste nivelul de bază, față de aproape o treime dintre cetățenii UE.

SeeNext descrie profilul României drept o piramidă cu o bază tehnologică relativ largă, peste care se află niveluri insuficient dezvoltate de utilizare efectivă și de valorificare a tehnologiei.

România are cel mai mic procent dintre cele trei țări analizate, deși diferențele față de vecini sunt reduse: Bulgaria se află la 11,8%, iar Serbia la 12,8%. Niciuna dintre cele trei țări nu ajunge la 40% din media europeană la acest indicator.

Decalajul României devine mai pronunțat în privința educației online. Aproximativ 11% dintre români au urmat un curs online sau au utilizat materiale de învățare online în 2025, față de circa o treime din populația UE. Bulgaria ajunge la 16%, iar Serbia la 23%.

Astfel, România obține 13 puncte din 25 pentru domeniul Educație, cu un punct mai puțin decât Bulgaria și Serbia.

Concluzia SeeNext este că ”principalul obstacol nu mai pare să fie accesul la hardware sau achiziția de echipamente, ci politicile prin care oamenii sunt ajutați să dezvolte și să folosească efectiv competențele digitale”.

Doar 24% dintre români interacționează online cu statul

Cel mai mare decalaj al României față de UE dintre indicatorii analizați apare în relația digitală dintre cetățean și administrația publică. Doar 24,1% dintre români au interacționat cu autoritățile publice prin site-uri sau aplicații mobile, comparativ cu 71,9% la nivelul Uniunii Europene. Este cea mai mică rată din UE și reprezintă doar aproximativ o treime din reperul european.

Raportul arată că sectorul public dispune de mai multe platforme care funcționează ca „insule digitale” de succes, dar România nu are încă un ecosistem complet integrat și fără întreruperi, care să funcționeze practic drept un corespondent digital al statului.

Situația este mai bună în serviciile private, dar decalajele rămân. Indicatorul care combină internet banking și comerțul electronic ajunge la 45,6 puncte, față de media UE de 71,6.

Numai 31% dintre români au utilizat internet banking în 2025, comparativ cu 70% dintre cetățenii UE. Comerțul online are o adopție mai ridicată: puțin peste 60% dintre români au făcut cumpărături online, față de 73,6% în UE.

În pofida acestor diferențe, Serviciile reprezintă domeniul în care România obține cel mai bun rezultat dintre cele patru analizate, cu 15 puncte din 25. Chiar și aici, însă, țara rămâne în urma Bulgariei și Serbiei.

Sănătatea, cel mai slab capitol al digitalizării din România

Cel mai redus scor al României este înregistrat în sănătate, cu 11 puncte din 25. Și în acest domeniu se repetă problema identificată în întregul raport: infrastructura există într-o măsură mai mare decât utilizarea ei.

Disponibilitatea serviciilor de e-health din România este evaluată la 75,1 puncte, față de 86,5 la nivelul UE. După mai mulți ani de creștere, scorul de maturitate a stagnat însă în 2025.

Diferența devine mult mai mare atunci când este analizat comportamentul pacienților. Numai 9,1% dintre români își programează online consultațiile medicale, în timp ce media europeană se apropie de 40%.

De asemenea, doar 3,9% folosesc alte servicii medicale online fără să meargă la medic sau la spital, comparativ cu 20,8% în UE.

Nici accesarea propriilor informații medicale nu este răspândită. În 2024, numai 9,9% dintre români și-au accesat online informațiile personale de sănătate, față de o medie europeană de 27,7%.

Autorii consideră astfel că infrastructura digitală este partea mai puțin problematică a sănătății, în timp ce interacțiunea cetățenilor cu serviciile disponibile nu ține pasul. SeeNext menționează în acest context reconstrucția infrastructurii digitale din spate și dezvoltarea unui portal prin care pacienții ar urma să poată avea acces, printr-un singur cont digital, la istoricul medical, rețete și servicii decontate.

”Deși infrastructura digitală din sănătate este domeniul în care România are cele mai puține probleme, utilizarea acestor servicii de către cetățeni nu ține pasul cu dezvoltarea lor, ceea ce ar putea indica inclusiv probleme legate de modul în care acestea sunt concepute.

În acest context, România își reconstruiește infrastructura digitală din spatele sistemului și pregătește lansarea unui portal de sănătate care să ofere, printr-un singur cont digital, acces direct la istoricul medical, rețete și servicii medicale decontate.

Lansarea acestuia este, prin urmare, importantă pentru o digitalizare orientată către nevoile oamenilor, deoarece portalul ar putea deveni interfața prin care pacienții accesează aceste servicii și ar putea reduce diferența dintre serviciile digitale disponibile și utilizarea lor efectivă”, arată autorii raportului.

Digitalizarea la locul de muncă: România depășește Bulgaria, dar este mult în urma Serbiei

La capitolul Workplace, România obține 14 puncte din 25, peste Bulgaria, care are 12 puncte, dar considerabil sub Serbia, cu 22 de puncte.

Doar 44,9% dintre angajați au acces la internet în scop profesional, o proporție apropiată de cea din Bulgaria, dar mult sub Serbia, cu 57,4%, și reperul UE, de 64,6%.

Diferențele continuă și atunci când este analizată digitalizarea companiilor. Numai 14,5% dintre întreprinderile din România aveau un nivel ridicat de intensitate digitală în 2025, comparativ cu media UE de 27,5%.

În același timp, doar 12% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați au oferit în 2024 programe de pregătire pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea competențelor IT&C ale salariaților. Reperul european este aproape dublu, de 22,3%.

Raportul notează că procentul relativ redus al angajaților care utilizează internetul în scop profesional poate reflecta inclusiv structura economiei românești, nu doar un deficit de infrastructură. Autoritățile au început programe pentru dezvoltarea competențelor digitale în IMM-uri, însă implementarea acestora a fost mai lentă decât era planificat.

”Procentul relativ redus al angajaților care au acces la internet în scop profesional ar putea fi explicat de structura economiei României, mai degrabă decât de existența unor limitări de acces. În același timp, politicile publice încep să acorde o atenție tot mai mare deficitului de competențe, considerat unul dintre principalele obstacole în calea digitalizării.

România a lansat programe pentru dezvoltarea competențelor digitale în rândul IMM-urilor, însă implementarea acestora a fost mai lentă decât era planificat. Accelerarea digitalizării la locul de muncă va depinde atât de utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor digitale, cât și de investiții susținute în competențele necesare pentru folosirea eficientă a acestora”, se menționează în document.

SeeNext este o companie de business intelligence cu sediul central la Sofia, specializată în analize economice, financiare și sectoriale pentru Europa de Sud-Est.