Deficitul de 1 mld. euro pe zi declanșează măsuri ale Comisiei Europene: UE poate impune noi taxe importurilor din China

Adaugă-ne ca sursă preferată

Principala pârghie de presiune folosită în prezent de Comisia Europeană în relația cu Beijingul constă în elaborarea unor măsuri de urgență pentru limitarea importurilor de vehicule cu propulsie hibridă provenite din China. Aceste restricții tehnice sunt proiectate sub forma unor taxe cu durată limitată („tariff-rate quotas”), care vor penaliza financiar volumele ce depășesc un anumit plafon prestabilit.

Intervenția vine ca urmare a unei reconfigurări rapide a fluxurilor comerciale: în luna august, vehiculele asamblate în China au reprezentat aproximativ 25% din piața europeană a modelelor hibride. Această ofensivă a chinezilor pe segmentul hibridelor compensează încetinirea importurilor de vehicule pur electrice (EV), afectate de tarifele vamale punitive implementate anterior de Bruxelles.

„Asta este o schimbare semnificativă de abordare din partea Comisiei Europene în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și China. Beijingul va reacționa dacă Europa ar face acest pas”, consideră Alicia García Herrero, senior fellow în cadrul institutului Bruegel.

Contextul macroeconomic global complică poziția UE. Confruntată cu o contracție severă a consumului intern, China utilizează sectorul său industrial avansat și cererea externă ca motoare de compensare a încetinirii propriei economii. Supracapacitatea de producție din China și războiul agresiv al prețurilor de pe piața asiatică au determinat producători majori, precum BYD Co. și Geely Automobile Holdings Ltd., să își redirecționeze stocurile către Europa, fiind complet blocați pe piața din SUA. Această dinamică perturbă profund industria auto europeană, unde grupuri istorice ca Volkswagen AG și Mercedes-Benz Group AG pierd teren pe segmentul electrificat în favoarea noilor actori tehnologici chinezi.

Pe masă se află propuneri severe generate de nucleul dur al zonei euro. Franța și Germania au înaintat un document comun președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, solicitând puteri extinse de reglementare, inclusiv utilizarea unui instrument juridic capabil să excludă total China de la piața unică europeană în situații de dumping masiv sau război comercial deschis.

În replică, Ministerul chinez al Comerțului a avertizat statele membre să „se abțină de la a împinge UE spre utilizarea instrumentelor protecționiste” pentru a „evita urmarea unei căi greșite care se va întoarce în cele din urmă împotriva lor”. De asemenea, canalele media afiliate radiodifuzorului de stat de la Beijing (precum contul Yuyuantantian) au semnalat că aceste propuneri „vor îngusta spațiul de rezolvare a problemelor prin dialog și vor afecta rezultatele deja obținute”.

Analiștii piețelor internaționale rămân sceptici cu privire la capacitatea blocului comunitar de a impune măsuri de descurajare eficiente, invocând implementarea lentă a instrumentului anti-coerciție al UE, care a avut nevoie de doi ani pentru a intra în vigoare și nu a fost utilizat niciodată. „Motivația Beijingului este aceea de a câștiga timp, nu de a-și schimba modelul de creștere. Efectul de descurajare depinde de convingerea Beijingului că Europa ar apela la măsuri drastice, iar bilanțul Europei în această privință este foarte slab”, explică Sari Arho Havren, asociat al Royal United Services Institute.

Vulnerabilitatea majoră a Europei rămâne dependența critică de lanțurile de aprovizionare cu pământuri rare controlate de China. „Europa ar trebui să fie pregătită să facă față contramăsurilor chineze, mai ales în ceea ce privește pământurile rare. Fără rezerve și surse alternative de aprovizionare, un «kill switch» reprezintă o amenințare pe care Europa nu și-o poate permite”, avertizează Arho Havren.

De altfel, din dorința de a negocia de pe o poziție de forță, Beijingul a demonstrat rapid o capacitate de ripostă simetrică, demarând o investigație anti-dumping asupra exporturilor europene de compuși chimici utilizați în sectoarele farmaceutic și agrochimic. Profesorul Wang Yiwei de la Universitatea Renmin rezumă poziția de forță a Chinei: „Este UE la fel ca SUA? Trebuie să ducă un adevărat război comercial înainte de a recunoaște adevărata putere a acesteia și de a începe să negocieze cu ea cu bună-credință?”.