Construcţiile au generat aproape întreaga creştere economică a României în 2025. Economia e vulnerabilă – analiză Frames

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Anul 2025 a fost avertismentul pe care nu l-am luat în serios. Practic, toată creşterea economică a venit din construcţii. Industria nu a mai contribuit cu nimic, consumul abia s-a mişcat, iar comerţul exterior ne-a costat. Când un singur sector, susţinut în mare parte de bani publici şi europeni, produce aproape toată creşterea, economia e vulnerabilă. În 2026, acelaşi model a ajuns la limită”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames, într-un comunicat citat de Agerpres.

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în termeni reali în 2025, faţă de estimarea provizorie de 0,7%, iar în termeni nominali economia a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, cu 13,5 miliarde de lei peste estimarea iniţială.

„Construcţiile au adus singure 0,7 puncte procentuale din cele 0,8%, cu un volum de activitate mai mare cu 6,9%. Totodată, ponderea lor în PIB a fost revizuită de la 8,6% la 10,7%, astfel că sectorul cântăreşte acum aproape cât două treimi din industrie. Pe plus au mai fost IT&C, cu un avans de 4,3% şi o contribuţie de 0,3 puncte, şi agricultura, cu 6,9% şi 0,2 puncte”, susţin autorii analizei.

În ceea ce priveşte celelalte sectoare economice, industria, care generează 16,7% din PIB, a scăzut cu 0,1% şi nu a contribuit la creşterea economică. Comerţul, transporturile şi HoReCa au scăzut cu 0,4%, iar serviciile profesionale, tehnice şi administrative au înregistrat un declin de 4,1%, cu o contribuţie negativă de 0,3 puncte procentuale la evoluţia PIB.

Conform documentului citat, pe partea de cerere, investiţiile au fost principalul motor al creşterii economice. Astfel, formarea brută de capital fix a crescut cu 3,6% şi a adus 0,9 puncte procentuale. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar exportul net a avut o contribuţie negativă de 0,4 puncte procentuale, în condiţiile în care importurile (+4,5%) au crescut mai repede decât exporturile (+4,2%).

„Valoarea adăugată reală din industrie a coborât în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul anului 2019. Cu alte cuvinte, industria produce cu circa un sfert mai puţină valoare decât înainte de pandemie. Producţia raportată de companii a scăzut mai puţin, cu circa 14%. Diferenţa sugerează că firmele produc încă volume, dar câştigă tot mai puţin din ele, sub presiunea costurilor cu energia, cu forţa de muncă şi cu finanţarea. În primele şapte luni din 2026, producţia industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%. Singurul segment pe plus a fost energia”, se mai precizează în analiză.

La polul opus, activitatea din construcţii este cu aproximativ 60% peste nivelul din 2019, iar valoarea adăugată a sectorului cu aproape 30%. În primul semestru, construcţiile au crescut cu 12,3%, aproape dublu faţă de ritmul din 2025, şi au rămas cel mai mare contributor pozitiv la PIB.

„Serviciile private, cel mai mare sector al economiei, au urcat puternic între 2020 şi 2023, apoi s-au oprit şi au început să scadă uşor. Comerţul, transporturile şi HoReCa, aflate deja pe minus în 2025, au scăzut cu 3,9% în prima jumătate a anului, după majorarea TVA şi scăderea puterii de cumpărare”, notează analiştii Frames.

Potrivit analizei, economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 şi a înregistrat un declin de 0,7% în primul semestru. Investiţiile, în creştere cu 10,9% şi finanţate în mare parte din fonduri europene, au continuat să susţină activitatea economică, în timp ce consumul populaţiei a scăzut cu 2,5%.

„Avem o economie care merge într-un singur motor. Şantierele finanţate din PNRR şi din fondurile de coeziune au ţinut PIB-ul deasupra liniei de plutire doi ani la rând. Dar o ţară nu se poate dezvolta sustenabil dacă industria pierde un sfert din valoare în şapte ani. Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare şi mai puţine salarii bune în regiunile care oricum au puţine alternative”, a adăugat Adrian Negrescu.

Aproape toate prognozele macroeconomice, inclusiv cele realizate de Frames, indică o revenire a creşterii economice în 2027, cu estimări cuprinse între 1,7% şi 2,5%. Pentru acest an, aceleaşi instituţii estimează o stagnare sau o contracţie uşoară. Prognozele de toamnă ale FMI şi ale Comisiei Europene, care urmează în octombrie şi noiembrie, vor arăta dacă estimările privind revenirea economiei în 2027 se menţin.

O creştere de circa 2% ar întrerupe seria de patru ani de încetinire şi stagnare, dar ar rămâne la jumătate din ritmul de dinainte de 2020. Potrivit Frames, perspectivele economice pentru 2027 depind de patru factori principali.

Conform sursei citate, PNRR s-a încheiat la 31 august 2026, iar România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro din plan.

Totodată, România are acces la împrumuturi SAFE de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, a doua cea mai mare alocare din UE, iar prima tranşă, de 2,5 miliarde, a intrat deja în august. Contractele pentru elicoptere, blindate Piranha, radare şi drone au obligaţii de cooperare industrială. Este primul program major din ultimii ani care poate aduce comenzi direct în uzinele româneşti, nu doar pe şantiere, notează analiştii Frames.

„SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcţii, dar numai dacă statul negociază serios producţia locală. Dacă banii pleacă integral pe echipamente importate, efectul asupra PIB-ului va fi minim, iar deficitul comercial va creşte. Dacă o parte se transformă în linii de producţie, în furnizori români integraţi în lanţurile europene şi în locuri de muncă, putem vorbi de o reindustrializare reală”, a adăugat Adrian Negrescu.

Analiza mai arată că inflaţia a scăzut de la peste 10% în iunie la 6,17% în august, pe măsură ce efectele majorărilor de TVA, accize şi energie ies din calcul.

„BNR estimează că inflaţia revine în intervalul-ţintă la finalul lui 2027. Asta înseamnă că salariile reale pot redeveni pozitive, iar dobânda-cheie, blocată la 6,5% din august 2024, are loc să scadă. Un credit mai ieftin şi o putere de cumpărare în refacere ar repune consumul în rândul motoarelor de creştere, cu efect direct asupra comerţului şi serviciilor, sectoarele aflate pe minus atât în 2025, cât şi în 2026”, se mai precizează în document.

Potrivit analiştilor de la Frames, o creştere economică de 2-2,5% în 2027 este realistă, iar un avans de peste 3% este posibil doar în anumite condiţii.

Analiza evidenţiază limitele unui model de creştere bazat aproape integral pe construcţii, în condiţiile stagnării industriei, comerţului şi consumului. Astfel, consultanţii explică faptul că redresarea economiei depinde de predictibilitatea fiscală şi de o politică industrială care să includă reducerea costurilor cu energia, comenzi locale din programele de apărare şi consultarea mediului de afaceri înaintea modificărilor fiscale.

„Cifrele din ultimii doi ani sunt, de fapt, un semnal de alarmă. Construcţiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârşit fără să producem nimic. Dacă în 2027 nu oprim declinul industriei, creşterea va fi una fragilă, dependentă de fonduri externe care, după 2029, se vor reduce semnificativ. Avem acum, poate pentru ultima dată, o fereastră în care se suprapun SAFE, fondurile de coeziune şi gazele din Marea Neagră. E momentul ca guvernul, indiferent cine îl va forma, să pună industria în centrul strategiei economice”, a adăugat Adrian Negrescu.